Nu credeam vreodata ca voi ajunge sa ii iau apararea public Paulei Hriscu.
In primul rand pentru ca nu ii gust deloc prestatia artistica si in al doilea rand, pentru ca refrenul „Si e despre tine, dulce Românie” nu stiu unde sa il incadrez -mars patriotic, romanta desueta, manea folclorica, piesa de muzica usoara -gen concursul „Steaua fara nume” (Cornel Fugaru zece! Marius Țeicu zece! Temistocle Popa zece!).
Nu credeam, dar uite ca o fac, pentru ca disputa actuala nu e despre muzica, ci despre dreptul fundamental al unui om, care dupa ce a creat ceva -bun sau rau, nu conteaza, sa decida ce face cu creatia sa, proprietate personala si exclusiva.
Nu vorbesc despre artista Paula Hriscu, ci despre omul si cetateanul Paula Hriscu, care a facut un gest corect si normal, acela de a interzice ca un cantec al sau sa fie folosit in scopuri politice si propagandistice, pentru simplul si elementarul fapt ca nu isi doreste sa faca politica si sa fie implicata in vreun fel in asa ceva.
Doamnelor si domnilor de la Realitatea TV, din presa suveranista cu coada pe sus, de pe retelele de socializare, de ce trebuie terfelita o femeie, facuta in fel si chip, acuzata ca de o crima abominabila, pentru ca nu isi doreste sa se situeze in barca voastra si nu intelege ca numele si creatia si prestatia ei sa corespunda scopurilor voastre?
Mai deunazi propuneati cu maxim angajament ca melodia sa devina imn national …asta cu de la voi putere si dorinta, lasati mii de comentarii prodigioase, dezbateati si admirati, postati sau foloseati piesa ca fundal sonor pentru orice. Paula nu mai respira de laudele si imbratisarile voastre.
Acum, dintr-o data, va lepadati de ea si, mai mult, o categorisiti cum va vine la gura aia manioasa si spurcata.
Pana la urma ce era Paula Hriscu pentru voi? Prezenta si performanta agreabila, idol muzical, lider informal a ceva ce nu isi doreste si la care nu se pricepe?
Pana la urma aceasta persoana nu v-a furat nimic, nu va facut vreun rau, nu v-a adancit gaura din macaroana si nu v-a subtilizat caii de la bicicleta.
România pe care o visati si o promiteti, dragii mei suveranisti, e despre democratie profunda si autentica, dar acest lucru nu poate exista fara respect pentru proprietatea privata de orice fel -materiala sau intelectuala, si pentru dreptul proprietarului de a decide ce face cu ceea ce are si ce a creat cu mintea sau cu sufletul. Tot in acea Românie promisa, exista decenta si respect pentru celalat, unire si solidaritate, verticalitatea bunului simt de a nu scuipa acolo unde sarutai cu foc nu mai devreme decat ieri.
Paula Hriscu nu a facut decat sa se extraga dintr-o zona a disputei cu care nu vrea sa aiba de a face, isi doreste, probabil, sa cante asa cum poate, pentru toti românii -auristi, useristi, penelisti sau pedelisti, poate si pentru vreun ungur, evreu sau tatar care ar rezona cu ce are ea de exprimat, iar a o linsa mediatic si online dovedeste doar micimea de caracter a unora prea mici pentru pretentii si promisiuni politice atat de mari.
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie