În ciuda eforturilor Comisiei Europene și ale Parlamentului European, astăzi, Austria și Țările de Jos au folosit dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei, prin argumente nefondate. Austria a recurs la veto pe motiv că România nu poate face față gestionării migrației în vederea unui nou aflux de solicitanți de azil pe ruta Balcanilor de Vest, chiar dacă România nu face parte din această rută. Țările de Jos, pe de altă parte, și-au exprimat îngrijorarea continuă cu privire la respectarea statului de drept, în ciuda rapoartelor Comisiei care arată că țările sunt pregătite pentru aderare.
Parlamentul European a declarat că România și Bulgaria sunt pregătite să adere la spațiul Schengen încă din 2011 și a confirmat din nou, în 2021, că alături de Croația au îndeplinit toate cerințele tehnice stipulate în acquis-ul Schengen și ar trebui să primească calitatea de membri cu drepturi depline, fără controale vamale. Cu toate acestea, din 2015, nu a fost programat niciun vot pe agenda oficială a Consiliului European cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Aceste evoluții arată, în mod clar, că puterea de veto a Consiliului este folosită ca o armă politică, nu ca un instrument de construire a consensului.
Volt Europa, primul partid pan-european, cu prezență în 31 de țări, printre care și România, care cere desființarea dreptului de veto în cadrul Consiliului de Miniștri, în urma deciziei de respingere a aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
„Problema nu este că statele membre au interese diferite și nu se pot pune de acord asupra soluțiilor. Problema e structura de bază a sistemului, care nu reușește să echilibreze interesele. Eliminarea dreptului de veto este esențială pentru eficiența Uniunii Europene”, a declarat Damian Boeselager, europarlamentar Volt.
Nu este pentru prima oară când formațiunea europeană vorbește despre urgența eliminării criteriului de unanimitate al voturilor care, pe hârtie, ar trebui să ducă la progresul blocului comunitar. Adesea, dreptul de veto este folosit ca unealtă de șantaj, iar cel mai recent exemplu este cel al Ungariei, care a blocat săptămâna aceasta ajutorul destinat Ucrainei, pentru anul următor.
„Ungaria își activează dreptul de veto asupra ajutorului pentru Ucraina, fiind singurul stat membru al UE care ia această decizie. Tocmai de aceea trebuie să desființăm dreptul de veto”, a reacționat prompt Reinier van Lanschot, co-președintele Volt Europa, încă de pe 6 decembrie.
Volt Europa este un partid progresist, pragmatic și pan-european, care militează pentru integrare europeană, echitate socială și creșterea incluzivă a participării politice. Acesta are o
prezență și în țara noastră, de doi ani de zile, prin intermediul Volt România.
Viziunea noului partid politic este reflectată de cei șase piloni ai programului său politic:
- Statul inteligent care are ca scop eficientizarea serviciilor publice pentru creșterea transparenței, eliminarea corupției și restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice
- Renașterea economică în contextul declinului generat de Covid-19 prin stimularea investițiilor, debirocratizare și promovare a sustenabilității
- Echitatea socială pentru a asigura dreptul fiecăruia de a avea acces la aceleași oportunități și tratat cu demnitate – indiferent de statutul economic, social, profesional, etc. sau identitate etnică, sexuală, religioasă sau de orice alt fel.
- Echilibrul global are ca scop realizarea potențialului UE pentru a promova valorile de cooperare, dezvoltare economică, securitate în vecinătatea imediată și restul lumii.
- Cetățenia activă care asigură crearea unor mecanisme de participare activă a cetățenilor pentru a influența direct și frecvent aspectele procesului politic
- Reforma UE pentru a diminua inegalitățile socio-economice între statele europene și a crește puterea colectivă de acțiune a statelor membre.