Guvernul pregătește cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială a României din ultimele decenii, reformă care ar urma să fie aplicată după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026. Demersul are ca obiectiv principal eficientizarea administrației publice locale, reducerea cheltuielilor bugetare și adaptarea structurii teritoriale la realitățile demografice și economice actuale.
În prezent, structura unităților administrativ-teritoriale (UAT) din România cuprinde 103 municipii, 216 orașe, 2.862 de comune, 41 de județe și Municipiul București. În total, sunt 3.223 de unități administrative sau 3.181, dacă nu sunt luate în calcul județele – care reprezintă structuri suprapuse peste comune, orașe și municipii – și Capitala, care include cele șase sectoare.
Județul Cluj, direct vizat de reformă
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială aflat în lucru la nivel guvernamental va avea un impact semnificativ și asupra județului Cluj. Conform criteriilor demografice analizate, 48 de comune din județ au sub 3.000 de locuitori, prag considerat minim pentru funcționarea sustenabilă a unei unități administrativ-teritoriale.
Aceste localități se află într-o zonă de risc administrativ, multe dintre ele urmând să fie comasate cu comune vecine sau integrate în zonele limitrofe ale unor orașe. În acest scenariu, ele ar putea dispărea ca entități administrative distincte, păstrându-și doar statutul de sate componente.
Comunele cu cea mai mică populație din județul Cluj
Cele mai vulnerabile sunt comunele cu sub 1.500 de locuitori, unde capacitatea de susținere financiară este extrem de redusă. Printre acestea se numără Ploscoș, Valea Ierii, Beliș, Aluniș, Jichișu de Jos, Aiton, Sânmărtin, Palatca, Buza, Mănăstireni, Rișca, Ciucea, Cornești, Mărgău, Săcuieu, Bobâlna, Petreștii de Jos, Așchileu, Geaca, Izvoru Crișului, Dăbâca, Recea-Cristur, Mărișel și Borșa.
La limita inferioară a sustenabilității se află și comunele cu populații cuprinse între 1.500 și 2.000 de locuitori, precum Vultureni, Suatu, Sâncraiu, Cătina, Țaga, Panticeu, Băișoara, Călărași și Săndulești.
Nici comunele cu populații între 2.000 și 3.000 de locuitori nu ating pragul de siguranță prevăzut în scenariile guvernamentale. Ciurila, Măguri-Răcătău, Chiuiești, Gârbău, Căianu, Fizeșu Gherlii, Sic, Câțcău, Tureni, Negreni, Călățele, Vad, Sânpaul, Unguraș și Cămărașu sunt, la rândul lor, vizate de posibile comasări.
Ce urmează pentru aceste localități
În scenariile analizate de autorități, o parte semnificativă a celor 48 de comune din județul Cluj ar urma să fie comasate, fie între ele, fie cu unități administrativ-teritoriale mai mari din proximitate. Estimările indică faptul că cel puțin jumătate dintre acestea ar putea dispărea ca UAT-uri independente, păstrându-și doar denumirea și identitatea locală, fără primării, consilii locale și aparat administrativ propriu.
Argumentul central al Guvernului este unul financiar. Majoritatea acestor comune nu își pot acoperi cheltuielile curente din venituri proprii, bugetele locale depinzând în mare măsură de alocările de la bugetul de stat. În paralel, depopularea accelerată și migrația către Cluj-Napoca sau în afara țării reduc constant baza de impozitare.
O reformă cu impact național
La nivel național, scenariile aflate în lucru arată că reforma ar putea conduce la dispariția a peste 800 de comune și a mai mult de 100 de orașe care nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație și sustenabilitate. În termeni procentuali, aproximativ 28% dintre comune ar urma să devină sate sau zone de proximitate ale unor orașe, iar 55% dintre orașe fie vor fi retrogradate la statutul de comune, fie vor integra localități din jur pentru a-și păstra caracterul urban.
Guvernul mizează pe comasări administrative, reducerea aparatului birocratic și reașezarea finanțărilor publice, într-un proces care promite economii bugetare importante, dar care va genera, inevitabil, rezistență politică și socială la nivel local.
Argumentele Curții de Conturi
Necesitatea reorganizării este susținută și de un raport de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi, finalizat în toamna anului trecut. Documentul evidențiază pierderi financiare sistemice generate de actuala organizare administrativă și identifică două probleme majore: scăderea accentuată a populației în multe comune și orașe, cauzată de natalitatea redusă și migrația masivă, precum și bugetele locale insuficiente rezultate din această depopulare.
Datele analizate indică o fragmentare excesivă a teritoriului administrativ. Cele 2.862 de comune reprezintă aproximativ 90% din totalul UAT-urilor, dar concentrează doar 44% din populația României. Aproape jumătate dintre UAT-uri – 1.581 de localități – au sub 3.000 de locuitori, iar peste 75% nu depășesc pragul de 5.000 de locuitori.
Conform surselor Cluj 1, aceste localități ar urma să fie comasate între ele sau integrate în unități administrative mai mari, pentru a forma așezări viabile din punct de vedere administrativ și financiar. Aproximativ 800 dintre ele ar putea dispărea ca entități administrative distincte.
Reorganizarea administrativ-teritorială se conturează astfel ca un proces complex și sensibil, cu efecte profunde asupra administrației locale, identității comunităților și echilibrului politic din teritoriu, dar pe care autoritățile îl consideră necesar pentru funcționarea sustenabilă a statului român pe termen lung.