Zeci de mari organizații naționale și internaționale au sesizat Comisia Europeană cu privire la atentatul fără precedent al Ministerului Mediului din România asupra biodiversității.
În sesizarea remisă ieri conducerii Directoratului General de Mediu al Comisiei Europene, organizațiile atrag atenția asupra modificărilor propuse de Ministerul Mediului din România la OUG 57/2007, principalul act de transpunere a Directivei Habitate în România, modificări care ar putea fi adoptate în curând de Guvern, cu efecte juridice imediate.
Noile reguli propuse condiționează desemnarea zonelor de protecție strictă – redenumite ca „zone prioritare pentru biodiversitate” – de acordul explicit al proprietarilor sau administratorilor de terenuri, indiferent dacă aceste zone îndeplinesc criteriile științifice pentru protecție strictă. Pentru zonele prioritare pentru biodiversitate situate în afara unei arii protejate, dreptul de administrare este acordat proprietarilor de terenuri.
Această abordare creează o putere de veto privat asupra unui obiectiv de interes public și un risc major ca rețeaua de protecție rezultată să fie puternic redusă și fragmentată, zonele cu valoare ecologică excepțională fiind excluse de la protecția strictă. Estimările indică faptul că aproximativ 80% din teritoriul identificat pentru protecție strictă (1,8 milioane de hectare) ar putea să nu fie desemnat pentru o astfel de protecție din cauza lipsei de acord din partea proprietarilor sau administratorilor privați (de exemplu, administrația națională a pădurilor Romsilva, asociațiile silvice private).
Un aspect crucial este că modificările la OUG 57/2007, propuse fără consultarea Academiei Române, s-ar aplica și zonelor de protecție strictă din cadrul siturilor Natura 2000 deja desemnate, afectând astfel probabil integritatea acestor situri. Dacă zonele de protecție strictă dintr-o arie Natura 2000 nu au acordul proprietarilor sau administratorilor, guvernul nu mai poate implementa măsurile obligatorii de conservare impuse de Directiva Habitate. Prin urmare, aplicarea noilor norme ar duce la numeroase încălcări ale Directivei Habitate, în special:
- Articolul 6 alineatul (1), care impune stabilirea măsurilor de conservare necesare;
- Articolul 6 alineatul (2), care interzice deteriorarea habitatelor și perturbarea semnificativă a speciilor odată ce siturile sunt desemnate.
Mai mult, jurisprudența relevantă a CJUE stabilește că orice regres măsurabil al nivelului de protecție a siturilor Natura 2000 poate constitui o încălcare a dreptului UE și că opoziția proprietarilor nu poate justifica neluarea măsurilor de conservare necesare.
Ministerul Mediului din România justifică modificările propuse ca fiind necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Etapa 13.2, în special plasarea a cel puțin 10% din teritoriul național sub protecție strictă, în conformitate cu Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030. Cu toate acestea, în mod paradoxal, se așteaptă ca modificările propuse de OUG 57/2007 să producă rezultatul opus. Există surse credibile care indică faptul că procesul de desemnare a unei protecții stricte de 10% din suprafața terestră este contestat de Ministerul Agriculturii din România și de establishmentul politic, în special de social-democrații care doresc să-și îmbuneze baza de putere, adică autoritățile politice locale (primari, președinți de consilii județene etc.).
În procesul de cartografiere științifică pentru atingerea unei protecții stricte de 10% (un proiect finanțat cu fonduri UE, contract nr. 100395787), evaluările inițiale au identificat aproximativ 2,3 milioane de hectare ca fiind eligibile, aliniindu-se în general cu angajamentele asumate de România în cadrul Etapei 13.2 a PNRR. Cu toate acestea, modificările repetate și netransparente ale metodologiei de selecție, combinate cu alte intervenții politice, au dus la reduceri drastice ale suprafețelor identificate inițial. Cerința unui „acord de proprietar” ar putea reduce desemnarea finală la sub 5-600.000 de hectare, reprezentând doar 2-3% din teritoriul României. Suprafața rezultată ar acoperi în principal zone strict protejate deja incluse în Parcurile Naționale și terenuri alpine neproductive, lăsând suprafețe întinse de păduri primare și seculare valoroase și productive complet expuse exploatării comerciale.
Implementarea corectă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) necesită nu doar cartografierea pe baza unor criterii științifice, ci și stabilirea unor mecanisme de finanțare durabile pentru a compensa proprietarii de terenuri supuși restricțiilor de exploatare, echilibrând astfel conservarea biodiversității cu interesele economice locale – un pas pe care guvernul român nu l-a făcut. În 2025, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a gestionat un buget de aproximativ 3,2 miliarde de euro (~1% din PIB). În ciuda acestei finanțări substanțiale, cheltuielile pentru biodiversitate au fost neglijate sistematic, reprezentând doar aproximativ 0,2% din bugetul total al AFM.
Având în vedere situația prezentată, vă solicităm respectuos să luați în considerare emiterea unui avertisment urgent către Guvernul României pentru a împiedica adoptarea modificărilor propuse la OUG 57/2007, înainte de producerea unor daune juridice și ecologice ireversibile. Considerăm că o intervenție rapidă a Comisiei Europene poate preveni în continuare nerespectarea structurală a legislației UE, cu efecte pe termen lung asupra protecției biodiversității din România.
Lista organizațiilor semnatare și reprezentanții acestora în ordine alfabetică:
- Adi Dohotaru, Asociația Societatea Organizată Sustenabil, Romania
- Alexandru Teleagă, Asociația Altitudine, Romania
- Alina Chiriac, Romanian Environmental Defender
- Attila Marton, Mișcarea pentru Transilvania Egalitară, România
- Bogdan Stroe, Grupul de Initiativa Civica IOR-Titan, Romania
- Camelia Gui, Asociația Clujul Sustenabil, România
- Ciprian Galusca, Platforma pentru Adaptare Climatică, Romania
- Cristina Lapis, Asociația de Protecție a Animalelor Milioane de Prieteni, România
- Claudiu Olenici, Organizația pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului, Romania
- Dan Trifu, Fundația Eco-Civica, Romania
- Dorina Milea, AER Muntenia Sud, Romania
- Dragoș Tuță Mihaylov, Ambasada Sustenabilității în România
- Gabriel Paun, Agent Green, Romania
- Gabriela Cotaru, Hosman Durabil, Romania
- Hans Hedrich, Verein Neuer Weg, Romania
- Mihai Goțiu, România Curată, Verde Curat, Romania
- Mihai Constantinescu, Asociația Natura Transilvania, Romania
- Roxana Pencea Brădățan, Declic, Romania
- Valentin Sălăgeanu, Greenpeace CEE Romania
- Viktoria Luft, Federația Peisaj Deschis, Romania
- Almuth Ernsting, Biofuelwatch, Europe/USA
- Artur Milewski, Forests NOW, Poland
- Comité Schone Lucht, Netherlands
- Evelyn Schoenheit, Forum Ökologie & Papier, Germany
- Farištamo Eller, Save Estonia’s Forests
- Focus Association for Sustainable Development, Slovenia
- Ines Gavrilut, Bruno Manser Fonds, Switzerland
- International Commission for the Protection of the Alps
- Jana Ballenthien, ROBIN WOOD, Germany
- Hannah Mowat, Fern, EU
- Hermann Edelmann, Pro REGENWALD, Germany
- Maarten Visschers, Leefmilieu, Netherlands
- Lina Burnelius, Protect the Forest, Sweden
- Dr. Lutz Fähser, Forester and Scientist, Germany
- REVIVO, Institute for ichthyological and ecological research
- Sergiy Moroz, European Environmental Bureau (EEB), EU
- Umanotera, The Slovenian Foundation for Sustainable Development
- Zoe Lujic, Earth Thrive, UK/Serbia and Balkan Centre for the Rights of Nature, Serbia/Balkans