Bun. Să ne înțelegem, în realitate, exact, exact precum Tirolul este greu să ajungă Țara Zarandului, dat fiind faptul că Austria a fost homeland-ul imperiului habsburgic sute de ani, perla regelui care domina centrul Europei și aduna avuție de peste tot, însă potențialul Țării Zarandului de dezvoltare este uriaș.
Apuseni Info l-a chestionat pe analistul clujean Horia Nasra, de loc din Brad, cu privire la Țara Zarandului și potențialul de dezvoltare.
Apuseni Info: De ce Țara Aurului este săracă?
Horia Nasra: „Simplu, pentru că dintotdeauna atitudinea centrului vizavi (fie că vorbim de Viena, Budapesta sau București ) față de Apuseni și Țara Moților a fost una de exploatare a forței de muncă, monoindustrială, și investiție în alte ramure economice și culturale cât mai limitată. Zona are un potențial turistic uriaș, probabil cel mai ofertant din România dar toate regimurile politice (de la imperiul austro-ungar, perioada interbelică, regalism, comunism, apoi democrație) s-au limitat să țină „Țara Aurului” la lămpașul investițiilor în cultură, educație și ramuri economice alternative mineritului”

Apuseni Info: Cum poate ajunge Țara Zarandului precum Tirolul?
Horia Nasra: Prin bani alocați investiției în infrastructură. Să vă dau două spețe concrete. Au există și încă mai sunt de actualitate intențiile unor români să investească într-o pârtie de schi în zona Muntelui Găina, versantul sudic (Pârtie de schi pe Muntele Găina: Posibilă investiție de 7-10 milioane euro! Marele pariu turistic al Țării Zarandului!), de asemenea, de crearea unui circuit de piste de bicilete, zeci de kilometri pe superbul platou din Țara Moților, între Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Avram Iancu și Sohodol, unic în Europa. Ca să nu mai vorbim de Drumul Iancului de a cărui promovare turistică s-a ocupat foarte puțin mediul privat, statul deloc.
Apoi, vorbim și de istoricul Drum al Regelui din Vața de Jos care ajunge la Petriș, apoi la Castelul Regal de la Săvârșin, tronson care face legătura între Valea Mureșului și Țara Moților, într-o zonă plină de obiective turistice.
Problema este la fondurile alocate dezvoltării infrastructurii. Se promite de ani de zile asfaltarea celor două drumuri județene – Drumul Regelui și Drumul Iancului, însă cele două drumuri nu au văzut un cm de asfalt în Hunedoara. Degeaba avem primari harnici precum Lință la Vața de Jos, Gorcea la Baia de Criș sau Șuba la Buzești, dacă cele două drumuri istorice sunt lăsate în paragină”.