Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a vorbit într-o intervenție la Antena 3 despre necesitatea unei reforme administrative în România, afirmând că este un proces important, dar dificil de implementat în perioada imediat următoare.
„Reorganizarea administrativă e o necesitate pentru România, dar i-aș minți pe români dacă le-aș spune că va fi făcută anul acesta sau anul viitor, pentru că e greu să faci operații complicate multe în același timp. Energia noastră e pentru scoaterea României din această perioadă dificilă, dar una dintre componente e o reformă care ține de administrația publică locală, dar nu în sensul desființării de localități, pentru că acest lucru se face de la finalul unui ciclu electoral, deci chiar dacă ne-am dori de mâine să facem asta, oamenii cu mandate, aleși, își închid mandatul” a declarat Ilie Bolojan.
USR propune o reorganizare radicală: doar opt județe, mai puține localități și un nou București
Deși implementarea unei reforme de asemenea amploare este amânată în plan practic, Uniunea Salvați România (USR) a propus, încă din toamna anului trecut, un pachet legislativ ce prevede reorganizarea teritorială a țării. Proiectele au fost inițiate de parlamentarii Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr.
Printre măsurile prevăzute se numără:
- reducerea numărului de județe la opt, pe baza actualelor regiuni de dezvoltare;
- comasarea localităților mici, considerate neviabile economic;
- reorganizarea administrativă a Capitalei, care ar funcționa fără sectoare.
Potrivit USR, România are în prezent un număr excesiv de unități administrativ-teritoriale, multe dintre ele incapabile să se autosusțină: „Nouă din zece localități din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid.”
Noua hartă administrativă: cum s-ar împărți România
Conform proiectului, cele opt județe propuse ar fi:
- Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
- Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
- Sud-Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman
- Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
- Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
- Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
- Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
- București–Ilfov: Municipiul București și județul Ilfov
Localitățile ar trebui să aibă un minim de locuitori pentru a-și păstra statutul: 20.000 pentru orașe și 3.000 pentru comune.
Bucureștiul, fără sectoare: Capitala ar fi restructurată după model european
Un alt punct major din pachetul legislativ USR prevede reorganizarea Bucureștiului, prin eliminarea sectoarelor și înlocuirea acestora cu districte, aflate în subordinea unei singure Primării Generale. Astfel, s-ar crea o strategie unitară de dezvoltare, similară cu marile capitale europene.
Orașe în pericol de a-și pierde statutul: o sursă de tensiuni sociale?
Un efect secundar al reorganizării teritoriale ar putea fi pierderea statutului de reședință de județ pentru mai multe orașe importante. Printre ele:
- Oradea (Bihor) – un pol regional de dezvoltare care s-ar putea regăsi în același județ cu Cluj-Napoca, principalul centru de influență din Nord-Vest;
- Arad, un oraș cu o identitate puternică, dar aflat în umbra Timișoarei, capitala neoficială a regiunii de Vest;
- Deva și Hunedoara, care ar putea rămâne în plan secund în raport cu Timișoara sau Arad;
- Alba Iulia, cu importanță istorică majoră, dar fără o infrastructură economică suficient de puternică;
- Zalău, Baia Mare, Satu Mare, orașe mijlocii care, în lipsa unui statut administrativ distinct, riscă o marginalizare.
O astfel de modificare ar putea genera frustrări sociale, identitare și economice, mai ales în orașele care au investit în infrastructură, imagine și poziționare regională, iar acum se văd în pericolul de a fi „subordonate” altor centre mai mari.
În timp ce eficientizarea administrației este un obiectiv legitim și urgent, modul în care se va face reorganizarea este esențial. Provocarea este de a găsi un echilibru între raționalizarea resurselor și respectarea identităților locale.
Reorganizarea administrativă nu poate fi impusă fără consultare publică largă, consens politic și garanții pentru echitate regională. În lipsa acestora, o reformă gândită pentru modernizare poate deveni un focar de tensiuni.
Deocamdată, proiectele USR rămân în stadiul legislativ, dar dezbaterea e abia la început. România are nevoie de o hartă administrativă nouă – dar una care să fie, în același timp, funcțională, echilibrată și acceptată.