Secretele Mafiei Lemnului povestite din interior, de către un director/inginer silvic Romsilva, cu identitate protejată, au fost redate de cei de la Diaspora Europeană Oficial.
„Cum se ascund cioatele în urma defrișărilor? Sunt mai multe metode, dar trebuie să înțelegeți ceva, dacă execuți o defrișare pe o arie extinsă și o faci cu aprobare, ba chiar cu ordin de sus, nu trebuie să îți faci griji în privința cioatelor.
De obicei grupurile civice nu prea au acces în acele zone ba este chiar periculos pentru ei să ajungă acolo, mai ales dacă oamenii din acea zonă trăiesc din lemn si participă și ei la aceste defrișări ilegale.
De exemplu, eu am nevoie de un drum forestier pentru a executa lucrări de igienizare într-o parcelă, primesc autorizație pentru un drum forestier de 2km. Eu în realitate execut un drum forestier de 35-40 de km și uite așa se îngroapă cioatele și crengile sub zeci de km de drum forestier. Bineînțeles în acest drum forestier de km întregi intră hectare întregi de pădure, asta este una dintre metodele cele mai eficiente.
Plus, mai sunt metode, se taie cioata în creion se acoperă cu crengi și pământ, se scot cioatele cu taful, se dau și foc la cioate, mai mult ca să nu se poată determina adevăratul diamentru al cioatei respective. Dar aceste metode se practică mai mult de pădurarii care fură.
Când vine vorba de o tăiere la ras acolo de obicei sunt implicați șefii cei mari. De câte ori nu ați auzit că grupul de control a efectuat un control într-o zonă în care toată lumea știe că s-au făcut defrișări și nu au găsit nici o neregulă. Că s-au efectuat lucrari de îngrijire, lucrări de igienă și uite așa o mână spală pe alta și ambele fața… “ anunță cei de la Diaspora Europeană Oficial.
- Pe acest subiect mai puteți – În Maramures sunt cele mai mari defrișări: „Dacă nu furi lemne, faci contrabandă cu țigări sau cu arme!”
Peste 1,2 milioane de tăieri legale de arbori au loc anual, la care se adaugă numeroase tăieri ilegale și reîmpăduriri insuficiente, ceea ce conturează o situație alarmantă pentru România. Suprafața împădurită a crescut cu doar 0,3% în ultimii zece ani, iar țara noastră rămâne sub media europeană.
În ultimul deceniu, peste 11 milioane de copaci au fost doborâți în România, depășind recomandările Academiei Române din 2016. Cu toate acestea, rata de împădurire a fost de doar 0,3%, de 30 de ori mai mică decât nivelul sugerat de aceeași instituție.
Cea mai cunoscută repercusiune a defrișărilor este scăderea biodiversității, deoarece pădurile sunt printre cele mai importante refugii pentru diversitatea biologică. De la mamifere și păsări, până la insecte, amfibieni și plante, pădurile adăpostesc numeroase specii rare și vulnerabile. Aproximativ 80% din animalele și plantele terestre ale planetei se află în păduri. Prin distrugerea acestor ecosisteme, activitățile umane amenință echilibrele naturale și pun în pericol viața.
În plus, copacii joacă un rol crucial în reglarea nivelului de apă din atmosferă, influențând ciclul apei. În regiunile defrișate, cantitatea de apă din aer care poate reveni în sol este redusă, ceea ce duce la uscarea terenurilor și la incapacitatea de a le cultiva.
