În Maramures sunt cele mai mari defrișări: „Dacă nu furi lemne, faci contrabandă cu țigări sau cu arme!”
Secretele Mafiei Lemnului povestite din interior, de către un director/inginer silvic Romsilva, cu identitate protejată, au fost redate de cei de la Diaspora Europeană Oficial.
„În Maramures??….Este greu în Maramures ,în ultimii ani acolo s-au efectuat cele mai dezastroase defrișări. Iar în zona respectivă dacă ești localnic nu prea ai alternativă, dacă nu furi lemne atunci faci contrabandă cu țigări sau cu arme iar unii din zonă fac de toate , au devenit adevărate clanuri.
Sunt foarte periculoși și nu se dau în lături de la nimic! Unii au firme de exploatare care au început să se războiască între ei pentru contractele de exploatare, au fost cazuri în care au incendiat utilajele concurenței folosind cocteiluri molotov, sau fugărit prin păduri au tras cu arma sau folosit și de șantaj pentru a câștiga anumite licitații, ba chiar si amenințări la adresa familiilor ….ce mai ca în vestul sălbatic. Nu mai țin cont de nimic, se fură lemn si de la privat din pădurile obștilor …..acum mai nou au trecut la fals în retrocedări ….mii de hectare de pădure retrocedate de statul român pe baza unor documente false își așteaptă noii proprietari care abia așteaptă să le exploateze. În aceste zone nu poți să fi corect , dacă nu ești cu ei ești împotriva lor si suporți consecintele”anunță cei de la Diaspora Europeană Oficial.
- Pe acest subiect mai puteți – Secretele mafiei lemnului povestite din interior: „La o tăiere la ras sunt de obicei implicați șefii cei mari”
Peste 1,2 milioane de tăieri legale de arbori au loc anual, la care se adaugă numeroase tăieri ilegale și reîmpăduriri insuficiente, ceea ce conturează o situație alarmantă pentru România. Suprafața împădurită a crescut cu doar 0,3% în ultimii zece ani, iar țara noastră rămâne sub media europeană.
În ultimul deceniu, peste 11 milioane de copaci au fost doborâți în România, depășind recomandările Academiei Române din 2016. Cu toate acestea, rata de împădurire a fost de doar 0,3%, de 30 de ori mai mică decât nivelul sugerat de aceeași instituție.
Cea mai cunoscută repercusiune a defrișărilor este scăderea biodiversității, deoarece pădurile sunt printre cele mai importante refugii pentru diversitatea biologică. De la mamifere și păsări, până la insecte, amfibieni și plante, pădurile adăpostesc numeroase specii rare și vulnerabile. Aproximativ 80% din animalele și plantele terestre ale planetei se află în păduri. Prin distrugerea acestor ecosisteme, activitățile umane amenință echilibrele naturale și pun în pericol viața.
În plus, copacii joacă un rol crucial în reglarea nivelului de apă din atmosferă, influențând ciclul apei. În regiunile defrișate, cantitatea de apă din aer care poate reveni în sol este redusă, ceea ce duce la uscarea terenurilor și la incapacitatea de a le cultiva.
