Dacă doriți să consumați o țuică de calitate și cinstită din Țara Călatei, la poalele Muntelui Vlădeasa și pe malul Crișului Repede, producător de țuică mai renumit ca Marin Potra de sub cetatea din Bologa nu există.
Marin pune suflet în facerea țuicii, o taină pe care a deprins-o din familia sa și pe care vrea să o predea cu sfințenie și generațiilor viitoare. Nu există suflet în Bologa care să nu-i cunoască îndeletnicirea și pasiunea pentru facerea băuturii dar și pentru politică, Potra fiind PSDist de când lumea în Poieni.
Pentru a face băutura tare, aromată, trebuie să trecem prin mai multe etape. Apuseni Info vă invită să parcurgem împreună aceste etape:
- Inițial se pregătește compostul, adică, decoctul care este materia primă;
- O condiție obligatorie pentru a obține o țuică excelentă, este ca fructele să fie bine coapte pentru a avea un conținut bogat de zahăr. Pentru a se obține o băutură cinstită, fructele mai întâi se spală bine, pentru a se îndepărta urmele de substanțe care au rămas de la stropirea pomilor, evident, acolo unde este cazul;
- Fructele se zdrobesc pentru a ajuta la fierbere;
- Fructele zdrobite se pun ulterior în butoaie pe care le lăsăm la fermentare. Este de preferat, ca fructele zdrobite să fie amestecate cu un sirop de zahăr, cam 1-2 kilograme dizolvat în 3-4 litri de apă fierbinte. Adăugarea de zahăr în cantitate mică are rostul de a ajută la începerea fermentaţiei şi nu alterează gustul țuicii sau calităţii distilatului. Această cantitate de sirop se adaugă la o cantitate de aproximativ 100 de kilograme de fructe;
- În mod normal fermentarea fructelor durează între două-trei săptămâni, în funcție de temperatura mediului ambiant;
- În vremuri nu demult apuse, mulți acopereau amestecul de fructe din butoi cu frunze de viță peste care puneau un strat de pământ. Astfel, se forma un strat care închidea ermetic amestecul din butoi, iar țuica se putea face chiar și după patru-cinci săptămâni fără riscul că s-ar pierde din alcool;
- După fermentarea fructelor din butoi începeți să faceți țuica. Este bine de știut că, atunci când distilatul curge din alambic, acesta are trei părți: fruntea, mijlocul și coada sau otca cum mai este cunoscută ca denumire;
- Ceea ce este important de știu este faptul că numai alcool etilic bun de băut este partea de mijloc, care este în proporție de 30-40 % din distilat. Fruntea conține o concentrație de aproximativ 2% din distilat, de alcool metilic, care este otrăvitor pentru organism și care NU trebuie consumată. De obicei fruntea o mai folosesc oamenii pentru frecții atunci când sunt răciți sau chiar pentru tratarea rănilor.
- Țuica obținută, pentru a avea un gust foarte bun se ține la „învechit” OBLIGATORIU minim 6 luni. Păstrarea se face de preferință în butoaie de stejar, dud, cireş, cu care ocazie ţuica se închide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben închis dud şi cea mai frumoasă culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cireş.
Apuseni Info și Marin Potra vă doresc sănătate și…poftă bună!
