Lucrările de la Barajul Leșu au fost finalizate. Diana Buzoianu: „Este mai sigur, mai inteligent și mai verde decât a fost vreodată”

Lucrările de reabilitare a Barajului Leșu din județul Bihor au fost finalizate și recepționate, iar lacul de acumulare a început să se umple din nou, după o perioadă îndelungată în care infrastructura nu a putut fi utilizată la capacitatea sa normală. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță că în acumulare se află deja aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, iar volumul normal de retenție, care ar urma să fie atins în lunile următoare, este de 28,3 milioane de metri cubi. Investiția aduce și o serie de elemente tehnologice și de protecție a biodiversității, inclusiv un sistem automat de monitorizare și o scară pentru pești cu o lungime de peste 700 de metri.

Finalizarea lucrărilor de la Barajul Leșu marchează repunerea în funcțiune a unei infrastructuri importante pentru județul Bihor, după ani în care acumularea nu și-a putut îndeplini rolul la parametrii proiectați.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat recepționarea lucrărilor și reluarea acumulării apei, subliniind importanța proiectului atât pentru siguranța comunităților din zonă, cât și pentru asigurarea unei rezerve de apă.

„Lucrările de la Barajul Leșu sunt finalizate! Am să încep cu un număr: 12. 12 ani a stat golit lacul de acumulare de la Barajul Leșu. Din 2015, când infiltrațiile prin corpul barajului au devenit atât de mari încât singura soluție a fost să nu mai fie folosită această infrastructură. 12 ani în care oamenii s-au uitat la o vale secată de apă. 12 ani în care județul Bihor a fost lipsit de o rezervă esențială de apă”, a transmis Diana Buzoianu.

Lacul de acumulare se umple din nou. Sunt deja 5 milioane de metri cubi de apă

Potrivit ministrului Mediului, lucrările au fost finalizate și recepționate, iar procesul de acumulare a apei este în desfășurare.

În următoarele luni, volumul ar urma să ajungă la nivelul normal de retenție, de 28,3 milioane de metri cubi. La momentul anunțului făcut de Diana Buzoianu, în lac erau deja acumulați aproximativ 5 milioane de metri cubi.

„De câteva zile lucrările sunt finalizate și recepționate la Barajul Leșu. Astăzi avem, din nou, lac de acumulare la Barajul Leșu! Ce înseamnă asta pentru peste 225.000 de oameni din zonă? Acumularea va ajunge în luni de zile la un volum normal de retenție de 28,3 milioane de metri cubi, o protecție inclusiv eficientă împotriva viiturilor pentru comunitățile din zonă. Și se reface o rezervă de apă pentru un județ care, în ultimii ani, a trecut prin episoade de secetă cu restricții la consum. La acest moment sunt deja acumulați 5 milioane de metri cubi”, a precizat ministrul.

Astfel, infrastructura are o dublă importanță pentru zonă: contribuie la gestionarea riscului asociat viiturilor și, în același timp, asigură o rezervă de apă într-un context în care perioadele de secetă au pus presiune asupra resurselor disponibile.

Prima reabilitare de asemenea amploare după mai bine de 50 de ani

Barajul Leșu a fost construit în urmă cu peste o jumătate de secol, iar actuala investiție reprezintă, potrivit ministrului Mediului, prima intervenție de o asemenea amploare asupra construcției.

Lucrările nu au însemnat doar repararea unor elemente deteriorate, ci și modernizarea modului în care infrastructura poate fi supravegheată și exploatată.

„Barajul Leșu a fost construit acum peste 50 de ani și, până la această investiție, nu primise niciodată o reabilitare de amploarea aceasta. E mai mult decât o reparație, suntem în fața unei refaceri din temelii, cu tehnologie de ultimă oră”, a explicat Diana Buzoianu.

Unul dintre elementele importante ale modernizării este sistemul electronic de monitorizare. Datele privind comportamentul construcției și funcționarea diferitelor componente pot fi urmărite permanent.

Potrivit ministrului, sistemul permite monitorizarea infiltrațiilor, a eventualelor tasări, a volumului de apă și a temperaturii, precum și verificarea funcționării golirii de fund și a echipamentelor barajului: „Asta înseamnă că barajul nu mai este o structură pe care trebuie să o inspectăm constant, ci este una care ne transmite permanent informații automat pentru a putea fi monitorizată. Se vede electronic orice infiltrație, orice tasare, volumul de apă, temperatura, funcționarea golirii de fund, vedem acționarea echipamentelor de baraj”, a precizat Buzoianu.

Scară pentru pești de peste 700 de metri, construită la Barajul Leșu

Proiectul include și o componentă dedicată biodiversității. Barajele reprezintă bariere artificiale în cursurile de apă, care pot afecta deplasarea speciilor acvatice. În cazul Barajului Leșu, diferența de nivel depășește 60 de metri.

Pentru a facilita tranzitul faunei piscicole, a fost construită o scară pentru pești cu o lungime de peste 700 de metri: „Un baraj este, prin natura lui, o ruptură în albia unui râu. Pentru pești, pentru toată fauna acvatică, un baraj de 60 de metri este un zid. Zeci de ani am acceptat asta ca pe un preț inevitabil al siguranței în fața inundațiilor. La Leșu a fost schimbată paradigma”, a declarat ministrul Mediului.

Potrivit acesteia, construcția permite peștilor să depășească diferența de nivel creată de baraj: „A fost construită o scară de pești cu peste 700 de metri lungime, care învinge o diferență de nivel de peste 60 de metri, astfel încât peștii să tranziteze acest baraj. Ea face ca acest baraj să nu mai fie un zid, ci o zonă de trecere”, a explicat Diana Buzoianu.

Insule plutitoare cu vegetație și bariere pentru deșeuri

Scara pentru pești nu este singura componentă de mediu inclusă în proiect. Potrivit ministrului, pe lac au fost amenajate și insule plutitoare cu vegetație, concepute pentru a contribui la filtrarea naturală a apei și la formarea unor habitate.

De asemenea, au fost instalate bariere destinate opririi deșeurilor plutitoare înainte ca acestea să ajungă în zona barajului.

Diana Buzoianu susține că Leșu este primul baraj din România reabilitat cu componente dedicate explicit biodiversității și își dorește ca această abordare să fie preluată și în cazul viitoarelor investiții: „Vreau ca de acum înainte acesta să fie standardul, nu excepția”, a transmis ministrul.

Barajul Leșu, reabilitat cu fonduri din PNRR

Potrivit ministrului Mediului, Leșu este singurul baraj din România a cărui reabilitare a fost realizată cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Diana Buzoianu a atribuit finalizarea proiectului implicării Administrației Bazinale de Apă Crișuri și a echipelor care au lucrat pentru respectarea termenelor asociate finanțării europene.

În același timp, alte proiecte de infrastructură hidrotehnică începute în cadrul PNRR nu vor fi abandonate după eliminarea lor din finanțarea europeană, susține ministrul. Pentru continuarea acestora ar urma să fie utilizate fonduri naționale.

Trei proiecte de baraje și două poldere vor continua cu finanțare națională

Ministrul Mediului a enumerat alte cinci investiții pentru care autoritățile intenționează să asigure finanțarea necesară din surse naționale.

Este vorba despre barajele de retenție pentru conservarea Lacului Roșu, acumularea permanentă Frumoasa, gestionată de Administrația Bazinală de Apă Olt, și Barajul Surduc, aflat în administrarea structurii bazinale Banat și cu un rol important în protecția împotriva inundațiilor.

Pe listă se află și două poldere: Cuceu, din județul Sălaj, și Rovinari, din județul Gorj: „Mai avem trei proiecte de baraje din PNRR care au început pe fonduri europene și care, după ce au fost date jos de Comisia Europeană, am muncit să fie continuate prin asigurarea bugetelor necesare din fondurile naționale. (…) Și două poldere în aceeași situație, care vor fi lucrări salvate prin finanțare națională”, a transmis Buzoianu.

Buget de 250 de milioane de lei pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor

Ministrul Mediului susține că investițiile în infrastructura critică destinată protecției împotriva inundațiilor au fost prioritizate în acest an.

Potrivit datelor prezentate de Diana Buzoianu, alocarea de la bugetul de stat pentru această categorie de investiții a fost majorată de cinci ori, de la 50 de milioane de lei executate în anul precedent la 250 de milioane de lei alocate în acest an: „Anul acesta lucrările la infrastructura critică împotriva inundațiilor au fost prioritizate. Am legat evaluarea directorilor din administrații bazinale de execuția reală a investițiilor, nu de rapoarte. Și am crescut de cinci ori alocarea de la bugetul de stat pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor — de la 50 de milioane de lei executate anul trecut, la 250 de milioane alocate anul acesta”, a precizat ministrul.

Buzoianu susține astfel că proiectele care au parcurs deja primele etape administrative, dar au pierdut finanțarea europeană, vor putea fi continuate din fonduri naționale.

Diana Buzoianu: „Barajul Leșu nu este doar reparat”

La finalul mesajului său, ministrul Mediului a felicitat Administrația Bazinală de Apă Crișuri și pe directorul Pásztor Sándor, precum și Administrația Națională „Apele Române”, echipa responsabilă de PNRR din Ministerul Mediului și constructorii implicați în proiect.

Potrivit Dianei Buzoianu, constructorii au lucrat în trei schimburi pentru ca termenele asumate prin PNRR să poată fi respectate.

Finalizarea investiției readuce astfel în exploatare o acumulare importantă pentru județul Bihor, după o perioadă îndelungată în care funcționarea acesteia a fost afectată de problemele tehnice ale barajului: „Barajul Leșu nu este doar reparat. Este mai sigur, mai inteligent și mai verde decât a fost vreodată”, a concluzionat ministrul Mediului.