Bradul ar putea pierde statutul de municipiu, dar nu și pe cel de oraș! Scenariile reformei administrative: unirea cu comunele din jur sau păstrarea actualelor granițe?
Municipiul Brad, unul dintre cele mai importante centre urbane din nordul județului Hunedoara și din Țara Zarandului, ar putea fi afectat de reforma administrativ-teritorială discutată la nivel național. Potrivit recensământului din 2021, Bradul avea 12.690 de locuitori, cu 27.310 mai puțini decât pragul de 40.000 de persoane prevăzut de legislație pentru declararea unui municipiu. În schimb, depășește cu 2.690 de locuitori pragul de 10.000 necesar pentru statutul de oraș. Prin urmare, într-un scenariu de reorganizare bazat pe criteriile demografice actuale, Bradul ar putea pierde rangul de municipiu, dar ar avea argumente solide pentru păstrarea statutului urban. O alternativă ar fi extinderea sa administrativă prin alipirea unor comune din apropiere, precum Crișcior, Ribița, Bucureșci, Baia de Criș, Luncoiu de Jos sau Băița. Niciuna dintre aceste variante nu a fost însă decisă oficial, iar viitoarea reformă ar putea utiliza și alte criterii decât numărul locuitorilor.
Discuțiile despre reorganizarea administrativă au fost relansate de PSD, prin europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială. Social-democrații analizează posibilitatea comasării unor unități administrativ-teritoriale și a reevaluării statutului localităților care nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de legislație.
Pentru Brad, situația este diferită de cea a orașelor care au coborât sub 10.000 de locuitori. Municipiul hunedorean are o populație suficientă pentru a rămâne oraș, dar este departe de pragul demografic stabilit pentru municipii.
Legea nr. 351/2001 prevede, printre indicatorii minimali pentru declararea localităților urbane, 10.000 de locuitori pentru orașe și 40.000 pentru municipii. Totuși, simpla scădere sub aceste praguri nu produce automat schimbarea statutului unei localități. O asemenea modificare presupune o intervenție legislativă și respectarea procedurilor legale.
Bradul are și o particularitate administrativă importantă. Cei 12.690 de locuitori reprezintă populația întregii unități administrativ-teritoriale, care cuprinde localitatea Brad și satele Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel și Valea Bradului. Potrivit datelor recensământului, localitatea urbană propriu-zisă avea 10.942 de locuitori, iar cele cinci sate însumau 1.748.
Scenariul 1: Bradul pierde rangul de municipiu, dar rămâne oraș
Prima variantă ar fi reclasificarea administrativă a Bradului din municipiu în oraș, dacă reforma ar impune o aplicare mai strictă a criteriilor demografice.
În acest scenariu, Bradul și-ar păstra statutul urban, Primăria și Consiliul Local, precum și rolul de centru economic și administrativ pentru zona Zarandului. Schimbarea ar viza rangul administrativ, nu existența localității.
O eventuală reclasificare ar putea influența organizarea aparatului administrativ, anumite reguli de finanțare și încadrarea localității în programele publice, în funcție de legislația adoptată.
Nu ar însemna însă automat închiderea spitalului, a școlilor sau a altor instituții publice. Funcționarea acestora este reglementată și de legislația specifică domeniilor respective.
Bradul are argumente care depășesc criteriul populației: tradiția sa minieră, rolul comercial, serviciile publice și medicale, instituțiile de învățământ și poziția de centru urban pentru comunitățile din nordul județului Hunedoara.
Scenariul 2: Bradul se unește cu Crișcior, Ribița, Bucureșci și Baia de Criș
O variantă mai ambițioasă ar fi extinderea administrativă a Bradului prin comasarea cu comunele din zona sa de influență.
Această ipoteză are și un fundament teritorial. Documentele de amenajare a teritoriului elaborate la nivelul Consiliului Județean Hunedoara identifică o zonă urbană funcțională a Bradului care cuprinde comunele Crișcior, Ribița, Bucureșci și Baia de Criș.
Aceste localități au legături geografice, economice și sociale cu Bradul, iar o eventuală reorganizare ar putea urmări integrarea lor într-o administrație comună.
Potrivit recensământului din 2021, Crișcior avea 3.389 de locuitori, Baia de Criș 2.176, Bucureșci 1.284, iar Ribița 1.170.
Prin alipirea celor patru comune, noua unitate administrativă ar ajunge la aproximativ 20.709 locuitori, față de cei 12.690 ai Bradului actual.
Ar fi o creștere de peste 8.000 de persoane, adică aproximativ 63%, și ar crea o administrație cu un teritoriu și o populație semnificativ mai mari.
Totuși, chiar și această variantă ar rămâne sub pragul de 40.000 de locuitori. Prin urmare, extinderea nu ar garanta automat păstrarea rangului de municipiu, dacă viitoarea legislație ar impune strict criteriul demografic.
Scenariul 3: Un Brad extins către Luncoiu de Jos, Băița și Vălișoara
Un scenariu mai larg ar putea include și comunele Luncoiu de Jos, Băița și Vălișoara, aflate în vecinătatea municipiului și conectate prin relații economice și de transport cu acesta.
La recensământul din 2021, Luncoiu de Jos avea 1.630 de locuitori, Băița 3.113, iar Vălișoara 1.018.
Dacă Bradul s-ar uni cu Crișcior, Ribița, Bucureșci, Baia de Criș, Luncoiu de Jos, Băița și Vălișoara, populația noii unități administrativ-teritoriale ar ajunge la aproximativ 26.470 de locuitori.
Acest scenariu ar presupune reunirea municipiului actual cu șapte comune și ar putea permite o coordonare mai bună a investițiilor în infrastructura rutieră, apă, canalizare, transport, educație și servicii publice.
În același timp, extinderea ar aduce provocări legate de administrarea unui teritoriu mult mai mare, în care există sate dispersate și comunități cu nevoi diferite.
Scenariul 4: Un centru administrativ al Țării Zarandului, cu peste 30.000 de locuitori
O variantă de reorganizare regională și mai amplă ar putea lua în calcul comunele Buceș, Blăjeni și Vața de Jos, pe lângă cele șapte menționate anterior.
Buceș avea 1.595 de locuitori la recensământul din 2021, Blăjeni 883, iar Vața de Jos 3.163.
Prin includerea acestor trei comune, populația unei eventuale unități administrative extinse ar ajunge la aproximativ 32.111 locuitori.
Un asemenea Brad ar putea deveni un centru administrativ de anvergură pentru o parte importantă a Țării Zarandului, însă scenariul ar necesita o analiză atentă a distanțelor, accesibilității și legăturilor dintre comunități.
Chiar și în această formulă, noua administrație ar rămâne cu 7.889 de locuitori sub pragul actual de 40.000 pentru municipii.
Este important de subliniat că aceste calcule sunt strict ipotetice și folosesc populația rezidentă de la recensământul din 2021. Ele nu reprezintă un proiect de comasare anunțat de autorități.
Cum s-ar putea realiza legal unirea Bradului cu alte comune
Legislația românească permite reorganizarea unităților administrativ-teritoriale, dar aceasta nu se poate realiza prin simpla decizie a unui primar sau a unui consiliu local.
Legea nr. 351/2001 prevede posibilitatea unificării unor localități învecinate, în condițiile legii, pe baza hotărârilor autorităților locale și a consultării populației prin referendum.
Într-un scenariu de comasare voluntară, autoritățile din Brad și comunele interesate ar trebui să analizeze oportunitatea reorganizării, să pregătească documentația necesară și să consulte comunitățile afectate. Modificarea limitelor administrativ-teritoriale și a statutului localității ar necesita apoi adoptarea actelor normative corespunzătoare.
Dacă reforma națională va introduce reguli noi privind comasările, procedurile ar putea fi diferite, în funcție de forma finală a legii.
Ce ar câștiga Bradul prin extinderea administrativă
Principalul avantaj al unei eventuale comasări ar fi formarea unei administrații cu resurse mai mari, un buget comun și o strategie de dezvoltare pentru o zonă extinsă.
În locul mai multor primării și consilii locale, noua structură ar putea avea o singură conducere administrativă, ceea ce ar putea reduce unele cheltuieli de funcționare și permite coordonarea investițiilor.
Bradul ar putea deveni centrul unor proiecte comune privind drumurile, transportul public, rețelele de apă și canalizare, infrastructura educațională și serviciile medicale.
Pentru o regiune marcată de restructurarea fostei industrii miniere, o administrație mai mare ar putea avea o capacitate sporită de planificare economică, atragere a investițiilor și valorificare a patrimoniului industrial și turistic.
Totuși, economiile administrative nu ar fi garantate. Comasarea ar presupune și costuri de reorganizare, armonizarea serviciilor și investiții pentru localitățile mai puțin dezvoltate.
Ce ar putea pierde comunele alipite
O asemenea reorganizare ar ridica întrebări importante pentru locuitorii comunelor care și-ar pierde autonomia administrativă.
În prezent, fiecare comună are propriul primar, consiliu local și buget. Prin comasare, aceste structuri ar putea fi înlocuite de o administrație comună, cu sediul central la Brad.
Pentru cetățenii din satele îndepărtate, accesul la serviciile publice ar putea deveni mai dificil dacă nu ar fi păstrate puncte administrative locale.
De aceea, orice reformă ar trebui să prevadă servicii descentralizate, reprezentarea comunităților și garanții că investițiile nu se vor concentra exclusiv în centrul urban.
Identitatea locală, tradițiile și particularitățile economice ale comunelor ar trebui, de asemenea, respectate.
Bradul ar putea rămâne municipiu chiar și fără 40.000 de locuitori?
O întrebare importantă este dacă Bradul ar putea păstra rangul de municipiu în baza rolului său regional, chiar dacă nu atinge pragul demografic actual.
Răspunsul depinde de forma reformei. Legea actuală stabilește indicatori minimali pentru declararea municipiilor, dar nu prevede pierderea automată a rangului în momentul scăderii populației.
O eventuală reorganizare ar putea lua în calcul și criterii precum importanța economică, infrastructura medicală, instituțiile publice, accesibilitatea, distanța față de alte centre urbane și rolul de deservire a comunelor din jur.
Din această perspectivă, Bradul are un argument important: reprezintă un centru urban cu funcții administrative și economice pentru o regiune care depășește considerabil granițele sale actuale.
În schimb, dacă reforma ar impune fără excepții pragul de 40.000 de locuitori, niciuna dintre variantele de comasare analizate aici nu ar fi suficientă pentru păstrarea rangului de municipiu.
Nicio decizie oficială privind Bradul
În prezent, nu există o decizie oficială prin care municipiul Brad să fie transformat în oraș și nici un proiect aprobat de alipire a comunelor Crișcior, Ribița, Bucureșci, Baia de Criș, Luncoiu de Jos, Băița, Vălișoara, Buceș, Blăjeni sau Vața de Jos.
Scenariile prezentate reprezintă variante de analiză pornind de la populația localităților, poziția geografică și relațiile funcționale dintre comunități.
Pentru Brad, reforma administrativă ar putea însemna fie pierderea rangului de municipiu și păstrarea statutului de oraș, fie transformarea într-un centru administrativ extins al Țării Zarandului, prin unirea cu mai multe comune din apropiere. Datele recensământului arată că Bradul are 12.690 de locuitori, dar zona sa de influență cuprinde zeci de mii de persoane. Miza reală nu este doar titulatura de municipiu, ci capacitatea unei viitoare administrații de a oferi servicii publice mai bune, de a atrage investiții și de a susține dezvoltarea economică a unei regiuni cu o puternică tradiție minieră.
