Haos pe Autostrada A10 Sebeș–Turda! Șoferii pierd până la două ore în trafic, în timp ce autoritățile sunt acuzate că au întârziat lucrările. Cine răspunde pentru acest dezastru?

Autostrada A10 Sebeș–Turda, construită pentru a fluidiza traficul dintre județele Alba și Cluj, a ajuns să fie o sursă de nervi, blocaje și pierderi uriașe de timp pentru șoferi. Închiderea unui sector de aproximativ 17 kilometri, din cauza problemelor de stabilitate a terenului, a împins traficul pe DN1, prin localitățile Inoc și Unirea. Rezultatul: coloane kilometrice, timpi de așteptare care ar fi ajuns la două ore și acuzații grave privind modul în care autoritățile au gestionat situația.

În centrul scandalului se află Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj, criticată pentru ritmul intervențiilor și pentru soluția aleasă în vederea devierii circulației.

O autostradă închisă, mii de șoferi afectați. Unde sunt lucrările?

Circulația pe sensul Sebeș–Turda a fost închisă începând cu 28 octombrie 2026, ora 20:00, între nodurile rutiere Unirea și Turda.

Restricția a fost impusă pentru lucrări de remediere a degradărilor apărute în zona kilometrului 66+350, unde instabilitatea terenului a afectat infrastructura rutieră.

Însă ceea ce trebuia să fie o intervenție necesară pentru siguranța circulației s-a transformat într-o problemă majoră pentru cei care tranzitează zona.

Parlamentarul Ciprian Rigman acuză DRDP Cluj că nu a tratat lucrările cu suficientă urgență, deși pregătirea proiectului tehnic ar fi putut începe încă din luna iulie.

„Din 15 iulie se putea lucra la proiectul tehnic și, ulterior, la execuție. Cu toate acestea, DRDP Cluj nu a tratat această intervenție ca pe o prioritate și nu a accelerat procedurile”, a transmis parlamentarul.

Mai mult, acesta susține că, în pragul iernii, nu există o mobilizare corespunzătoare pe teren: „Astăzi suntem în pragul iernii, fără organizare de șantier, fără muncitori și fără utilaje pe teren”, a afirmat Ciprian Rigman.

Afirmațiile parlamentarului reprezintă acuzații care necesită clarificări din partea administratorului drumului, în special în ceea ce privește calendarul efectiv al lucrărilor și mobilizarea constructorului.

Două ore pierdute pentru a traversa zona Unirea

Consecințele închiderii autostrăzii sunt suportate direct de șoferi.

Traficul a fost deviat pe DN1, prin Inoc și Unirea, iar drumul național trebuie să preia acum o parte importantă din circulația care, în mod normal, s-ar desfășura pe autostradă.

Duminică, 1 noiembrie, aglomerația a devenit deosebit de mare. Potrivit informațiilor prezentate de parlamentarul Ciprian Rigman, unii conducători auto ar fi așteptat până la două ore pentru a traversa zona.

„Este inacceptabil ca lipsa de mobilizare și întârzierile administrative să se traducă în ore pierdute pentru oameni și în disconfort pentru comunitatea locală”, a declarat acesta.

Nu doar șoferii aflați în tranzit au de suferit. Locuitorii din Unirea și Inoc se confruntă cu un trafic suplimentar, inclusiv vehicule de mare tonaj, pe o rută care nu poate oferi aceleași condiții de circulație ca o autostradă.

Asociația Pro Infrastructură acuză incompetența autorităților

Criticile nu vin doar din zona politică.

Asociația Pro Infrastructură a contestat public decizia de închidere a sectorului de autostradă, apreciind că autoritățile ar fi trebuit să analizeze o soluție prin care traficul să fie menținut pe A10.

Reprezentanții asociației au susținut că circulația putea fi organizată temporar pe calea neafectată, cu câte o bandă pentru fiecare sens și restricții de viteză.

O asemenea variantă ar fi redus necesitatea devierii vehiculelor pe DN1. Totuși, aplicabilitatea ei în condițiile concrete de instabilitate a terenului trebuie stabilită prin evaluări tehnice și de siguranță rutieră.

Criticile ridică însă o întrebare legitimă: au fost analizate toate variantele posibile înainte ca mii de șoferi să fie trimiși pe un drum național deja aglomerat?

Problemele de pe A10 nu sunt noi. De ce s-a ajuns din nou aici?

Situația este cu atât mai gravă cu cât degradările din zona kilometrului 66 nu reprezintă o problemă apărută peste noapte.

În anii precedenți au fost semnalate fenomene repetate de instabilitate și au fost efectuate intervenții pentru consolidarea sectorului afectat.

În vara anului 2026, degradările s-au accentuat, iar autoritățile au anunțat necesitatea unei remedieri definitive.

Potrivit informațiilor comunicate anterior de administratorul drumului, constructorul urma să suporte costurile intervenției, iar realizarea documentației tehnice și obținerea avizelor erau etape necesare înaintea începerii lucrărilor.

DRDP Cluj a explicat că intervenția este complexă, fiind necesară stabilirea unei soluții tehnice pentru remedierea instabilității terenului. Autorizația de construire a fost emisă la începutul lunii octombrie.

Aceste explicații nu elimină însă problema principală: de ce s-a ajuns la închiderea unui sector important de autostradă, fără ca șoferii să beneficieze de o alternativă care să prevină blocajele majore?

Restricțiile ar putea continua până la sfârșitul anului

Potrivit informațiilor comunicate de DRDP Cluj, restricțiile sunt prevăzute să rămână în vigoare până la finalul lunii decembrie 2026, existând posibilitatea prelungirii acestora în funcție de evoluția lucrărilor și de condițiile de siguranță.

Asta înseamnă că șoferii care circulă între Sebeș și Turda ar putea avea de suportat săptămâni întregi de întârzieri, inclusiv în perioada în care condițiile meteorologice se pot înrăutăți.

Siguranța rutieră trebuie să fie prioritară, iar o autostradă afectată de instabilitatea terenului nu poate fi menținută deschisă cu orice preț. Dar siguranța nu poate deveni un răspuns suficient la întrebările privind întârzierile, organizarea lucrărilor și gestionarea traficului.

DRDP Cluj și CNAIR trebuie să explice public, concret, care este stadiul intervenției, câți muncitori și ce utilaje sunt mobilizate, dacă au fost analizate alte variante de circulație și când poate fi redeschis sectorul afectat.

Oamenii nu au nevoie doar de indicatoare care îi trimit pe DN1. Au nevoie de lucrări, termene clare și responsabilitate. Iar după ani de probleme repetate în aceeași zonă, răbdarea șoferilor este pe bună dreptate pusă la încercare.