Pollyanna Hangan critică dur AUR după votul privind materialele cu abuzuri sexuale asupra minorilor: „Trei scuze penibile, zero argumente reale”
Deputatul USR de Hunedoara Pollyanna-Hanellore Hangan critică dur votul parlamentarilor AUR împotriva proiectului care modifică articolul 374 din Codul penal și înlocuiește termenul de „pornografie infantilă” cu cel de „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Parlamentarul susține că argumentele invocate de reprezentanții AUR pentru respingerea proiectului nu justifică votul dat și îi acuză că au transformat dezbaterea privind protejarea copiilor într-o controversă legată de terminologie și de situații marginale.
Proiectul a fost adoptat pe 16 septembrie de Camera Deputaților, for decizional, cu 180 de voturi pentru, 61 împotrivă și 15 abțineri. Dincolo de schimbarea terminologiei, actul normativ restructurează infracțiunea prevăzută la articolul 374 din Codul penal și diferențiază sancțiunile în funcție de gravitatea faptelor. Producerea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor este sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani, promovarea sau expunerea acestora cu pedepse între 3 și 10 ani, iar procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea sau punerea lor la dispoziție cu închisoare de la 2 la 7 ani. Totodată, accesarea fără drept a unor asemenea materiale poate fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Legea include explicit și materialele generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pollyanna Hangan, care se numără și printre inițiatorii proiectului, își construiește critica în jurul a trei argumente despre care spune că au fost invocate de AUR pentru justificarea votului împotrivă: „Trei scuze penibile. Atât a avut AUR ca să voteze împotriva legii care pedepsește pornografia infantilă”, afirmă deputatul USR de Hunedoara.
Hangan: „I-a deranjat un cuvânt”
Primul punct criticat de parlamentarul USR privește schimbarea terminologiei juridice. Proiectul înlocuiește expresia „pornografie infantilă” cu formularea „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, inițiatorii argumentând că aceasta descrie mai fidel natura faptelor și mută accentul de pe ideea de pornografie pe existența unui abuz asupra copilului. Schimbarea terminologică este prezentată de inițiatori și ca fiind în concordanță cu recomandări și standarde internaționale privind protecția minorilor.
„Și mă refer, în primul rând, la înlocuirea terminologiei de «pornografie infantilă» cu cea de «abuz sexual». Chiar dacă definiția din Codul penal rămâne acoperitoare, chiar dacă au recunoscut că definiția este acoperitoare, sunt deranjați că acum este încadrat ca abuz sexual împotriva minorilor, în loc de pornografie infantilă. Deci au votat împotriva unei legi privind protejarea copiilor abuzați pentru o problemă de vocabular”, susține Pollyanna Hangan.
Un al doilea punct al disputei privește pedepsele. Deputatul USR respinge afirmația potrivit căreia noua reglementare ar reprezenta, în ansamblu, o reducere a sancțiunilor pentru cei care exploatează sexual copii. Forma adoptată de Parlament stabilește pedepse diferențiate în funcție de conduită, iar pentru anumite fapte sancțiunile cresc. De exemplu, accesarea fără drept a materialelor respective este sancționată cu închisoare de la 1 la 5 ani, față de intervalul anterior de 1–3 ani, iar participarea la spectacole care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor ajunge să fie sancționată cu 2–7 ani.
„Au mințit că scad pedepsele. Sunt niște elemente, niște situații marginale, de nișă, însă legea nu scade pedepsele pentru abuzatorii de copii. Ceea ce face este să scoată din zona penală descărcarea involuntară sau accidentală a unui astfel de material”, afirmă Hangan.
Dispută și în privința materialelor distribuite între minori
Cel de-al treilea argument criticat de Pollyanna Hangan se referă la tratamentul juridic aplicat minorilor care schimbă între ei anumite materiale cu caracter sexual. Potrivit explicațiilor oficiale ale Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane, noua reglementare urmărește să evite incriminarea nejustificată a unor situații private, consensuale și neexploatatoare între adolescenți apropiați ca vârstă, menținând în același timp sancțiunile pentru exploatarea sexuală a minorilor.
Hangan consideră greșită folosirea acestei excepții ca argument pentru respingerea întregii legi: „A treia problemă invocată de ei este de ce nu sunt sancționați minorii, copiii care fac schimb între ei de materiale, să spunem, ușoare. Schimbul unor astfel de materiale între minori este dezincriminat. Domnii de la AUR atacă copiii, nu abuzatorii.”
Deputatul USR își încheie intervenția cu un atac politic direct la adresa formațiunii conduse de George Simion, raportând votul parlamentarilor AUR la discursul public al partidului despre familie și protecția minorilor: „Au avut trei scuze penibile, zero argumente reale, dar au votat împotriva unei legi care protejează copiii de abuzatorii sexuali. Data viitoare când AUR vă vorbește despre protejarea familiei și a copiilor, amintiți-vă de votul acesta”, afirmă Pollyanna-Hanellore Hangan.
Dincolo de confruntarea politică, modificarea Codului penal introduce schimbări substanțiale în modul în care legislația românească tratează exploatarea sexuală a copiilor în mediul digital. Noua reglementare renunță la vechea terminologie, diferențiază pedepsele în funcție de gravitatea conduitei, include explicit materialele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și majorează sancțiunile pentru anumite forme de accesare și exploatare. Proiectul și-a încheiat parcursul parlamentar după votul Camerei Deputaților, iar disputa dintre USR și AUR arată că, dincolo de consensul asupra necesității protejării minorilor, modul concret în care legea penală trebuie să facă acest lucru rămâne și o temă de confruntare politică.
