În Clujul interbelic erau 256 de prostituate cu acte în regulă și foarte puține boli venerice. Vladimir Bogosavlievic: „5 lei era și prestația studentelor de pe Cetățuie!”
Profesorul clujean de istorie Vladimir Bogosavlievici a vorbit, în cadrul podcastului „Horia Nasra Show”, despre o realitate mai puțin cunoscută a Clujului interbelic: legalizarea prostituției și modul în care autoritățile gestionau această activitate în perioada respectivă.
Istoricul a explicat că, în anii interbelici, prostituția era reglementată și supravegheată medical, iar femeile care practicau această activitate aveau documente și controale periodice efectuate de medici: „5 lei era și prestația, pun ghilimelele de rigoare, a studentelor de pe Cetățuie. Erau prostituate fără atestat, pentru că exista și această categorie. Dar erau și cele înregistrate, care aveau condicuță și răspundea chiar celebrul medic Stanca. El le verifica”, a declarat Vladimir Bogosavlievici.
Profesorul a povestit că aceste femei figurau în evidențele autorităților și aveau fișe medicale actualizate periodic: „Aveau o condică, există și fotocopii din acea perioadă. Era trecut numele domnișoarei, vârsta, iar poliția avea toate evidențele și analizele la zi”, a explicat istoricul.
Acesta a precizat că prostituția era legalizată în perioada interbelică, iar controlul medical riguros contribuia la limitarea răspândirii bolilor venerice: „În perioada interbelică, prostituția era legalizată. Doctorul Stanca le verifica. La un moment dat erau aproximativ 256 sau 265 cu acte în regulă. Din documente știm asta”, a afirmat profesorul clujean.
Vladimir Bogosavlievici a mai spus că, potrivit documentelor vremii, în Cluj existau relativ puține cazuri grave de boli venerice comparativ cu alte zone ale țării: „Nu prea erau boli venerice grave. Mai existau cazuri de blenoragie, dar nu erau cazuri de sifilis, cum se întâmpla în alte părți ale țării. Trebuie să spunem aceste lucruri pentru că sunt adevărate”, a declarat istoricul.
Potrivit profesorului, astfel de detalii oferă o imagine mai clară asupra vieții sociale din Clujul interbelic și asupra modului în care autoritățile gestionau probleme considerate sensibile în acea perioadă.
