Peste 20 de comune din Cluj ar putea dispărea: Se dorește comasarea comunelor mici! Lista comunelor care ar putea fi desființate din Cluj!
Județul Cluj se află printre cele mai expuse din România în fața unei posibile reorganizări administrativ-teritoriale. Potrivit centralizărilor prezentate la nivel național, 25 de unități administrativ-teritoriale din județ au cel mult 1.500 de locuitori, prag invocat de Ministerul Dezvoltării pentru stimularea comasărilor voluntare. În paralel, PSD propune o reformă mai amplă, prin lege, care ar putea reduce numărul primăriilor din România. Deocamdată, nicio comună clujeană nu figurează pe o listă oficială de desființare, iar criteriile viitoarei reorganizări nu au fost stabilite.
Discuțiile despre reforma administrativ-teritorială au revenit în prim-plan după ce conducerea PSD a anunțat, luni, 26 octombrie 2026, intenția de a solicita Guvernului să își angajeze răspunderea în Parlament pentru reorganizarea localităților mici.
La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale au fost incluse într-o centralizare referitoare la pragul de 1.500 de locuitori.
Județul Cluj ocupă locul al patrulea în această statistică, după Alba, Caraș-Severin și Hunedoara.
Pentru comunitățile rurale clujene, o asemenea reformă ar putea reprezenta una dintre cele mai importante schimbări administrative din ultimele decenii.
Clujul, pe locul patru în țară la numărul localităților mici
Potrivit datelor prezentate în dezbaterea națională privind reorganizarea administrativă, cele mai multe unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori se află în județele:
- Alba – 27 de localități
- Caraș-Severin – 26
- Hunedoara – 26
- Cluj – 23
- Mehedinți – 23
- Olt – 23
- Dolj – 21
- Teleorman – 20
- Arad – 18
- Buzău – 16
Aceste cifre arată că problema comunelor mici este deosebit de importantă în zonele rurale și montane, unde depopularea și îmbătrânirea populației au redus, în timp, baza demografică a administrațiilor locale.
Totuși, numărul de comune care se încadrează într-un anumit prag poate varia în funcție de indicatorul statistic utilizat.
În cazul județului Cluj, recensământul din 2021 indică 23 de comune cu populație rezidentă sub 1.500 de locuitori, în timp ce centralizarea națională prezentată în contextul reformei indică 25 de unități administrativ-teritoriale.
Diferența trebuie clarificată înainte de stabilirea unei eventuale liste oficiale de comasare.
Lista celor 23 de comune din Cluj cu sub 1.500 de locuitori la ultimul recensământ
Conform datelor privind populația rezidentă la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, următoarele comune clujene se aflau sub pragul de 1.500 de locuitori:
| Nr. | Comuna | Populația rezidentă |
|---|---|---|
| 1 | Ploscoș | 540 |
| 2 | Valea Ierii | 871 |
| 3 | Beliș | 1.008 |
| 4 | Aluniș | 1.018 |
| 5 | Jichișu de Jos | 1.049 |
| 6 | Aiton | 1.061 |
| 7 | Sânmărtin | 1.110 |
| 8 | Pălatca | 1.133 |
| 9 | Buza | 1.138 |
| 10 | Mănăstireni | 1.174 |
| 11 | Râșca | 1.180 |
| 12 | Ciucea | 1.293 |
| 13 | Cornești | 1.325 |
| 14 | Mărgău | 1.363 |
| 15 | Săcuieu | 1.369 |
| 16 | Bobâlna | 1.382 |
| 17 | Petreștii de Jos | 1.391 |
| 18 | Așchileu | 1.397 |
| 19 | Geaca | 1.410 |
| 20 | Izvoru Crișului | 1.424 |
| 21 | Dăbâca | 1.437 |
| 22 | Recea-Cristur | 1.453 |
| 23 | Mărișel | 1.499 |
Ploscoș este comuna cu cea mai mică populație rezidentă din județul Cluj, potrivit ultimului recensământ, cu numai 540 de locuitori.
La polul opus al listei se află Mărișel, cu 1.499 de locuitori, adică exact sub pragul discutat în contextul reformei.
Comuna Vultureni avea 1.535 de locuitori la recensământ, iar Suatu avea 1.552, astfel că ambele depășeau limita de 1.500 de locuitori în această statistică.
Aceste două comune au fost însă incluse în alte centralizări administrative, bazate pe indicatori demografici diferiți.
De ce apar diferențe între listele comunelor mici din Cluj
În dezbaterea publică au circulat mai multe cifre privind numărul comunelor clujene aflate sub pragul de 1.500 de locuitori.
O centralizare administrativă prezentată în 2025 indica 27 de comune, în timp ce datele populației rezidente de la recensământ indică 23.
Explicația ține de faptul că populația rezidentă și populația după domiciliu sunt indicatori diferiți.
Populația rezidentă se referă la persoanele care locuiesc în mod obișnuit într-o localitate, în timp ce populația după domiciliu este determinată pe baza domiciliului înscris în actele de identitate.
Cele două categorii nu sunt identice și pot produce rezultate diferite, mai ales în comunele afectate de migrație.
De aceea, o eventuală reorganizare administrativă trebuie să precizeze explicit ce indicator demografic va fi folosit.
Fără această clarificare, simpla includere a unei comune într-o statistică nu înseamnă că primăria respectivă va fi desființată.
PSD vrea reforma până în martie 2027
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat intenția partidului de a propune Guvernului o reformă administrativ-teritorială care să includă comasarea localităților mici.
Calendarul politic prezentat indică martie 2027 drept termen pentru promovarea proiectului prin angajarea răspunderii Guvernului.
Obiectivul declarat este reducerea cheltuielilor administrative și reorganizarea structurilor locale, cu menținerea serviciilor publice pentru cetățeni.
Europarlamentarul Dragoș Benea ar urma să coordoneze proiectul de reorganizare administrativ-teritorială din partea PSD.
În paralel, social-democrații susțin și reducerea numărului de agenții guvernamentale, precum și reorganizarea unor companii de stat.
Însă, în acest moment, proiectul privind reorganizarea comunelor nu are criterii definitive.
Nu se știe care localități ar urma să fie unite, unde ar funcționa noile sedii administrative și ce se va întâmpla cu personalul primăriilor.
Două variante de reformă: comasare voluntară sau reorganizare prin lege
Una dintre cele mai importante clarificări ale dezbaterii este că există două proiecte distincte.
Primul vizează comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale mici.
În această variantă, localitățile ar putea decide să se unească, în condițiile legii, după consultarea locuitorilor prin referendum.
Autoritățile centrale ar urma să încurajeze asemenea decizii prin finanțări pentru investiții și alte facilități.
Al doilea proiect, susținut de PSD, presupune reorganizarea administrativ-teritorială prin lege.
În acest caz, criteriile de comasare urmează să fie stabilite ulterior.
Prin urmare, pragul de 1.500 de locuitori nu poate fi prezentat, în acest moment, drept o regulă definitivă pentru desființarea primăriilor.
Ce s-ar putea întâmpla cu primăriile din Cluj
O eventuală comasare ar putea însemna că două sau mai multe comune vor forma o singură unitate administrativ-teritorială.
Într-un asemenea scenariu, administrațiile locale ar putea avea un singur primar, un singur consiliu local și un aparat administrativ comun, în funcție de forma finală a legislației.
Bugetele și investițiile ar urma să fie gestionate la nivelul noii unități administrative.
Această schimbare ar putea reduce anumite cheltuieli de funcționare, dar ar ridica și probleme privind accesul cetățenilor la serviciile publice.
Pentru locuitorii unor sate izolate, distanța până la sediul primăriei reprezintă deja o dificultate.
Dacă sediul administrativ ar fi mutat într-o altă comună, oamenii ar putea fi nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru obținerea documentelor, plata taxelor sau rezolvarea problemelor legate de proprietăți.
O posibilă soluție ar fi păstrarea unor puncte locale de lucru, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să se deplaseze pentru fiecare solicitare administrativă.
Comunele montane, o problemă aparte: Beliș, Mărișel, Mărgău și Valea Ierii
În județul Cluj, reorganizarea administrativă ar trebui să țină cont nu doar de numărul locuitorilor, ci și de particularitățile geografice.
Beliș, Mărișel, Mărgău și Valea Ierii sunt exemple de comune în care relieful montan, distanțele dintre sate și condițiile de deplasare pot complica accesul la serviciile administrative.
Comuna Beliș are o populație rezidentă de 1.008 locuitori, dar se întinde pe un teritoriu vast.
Mărgău are 1.363 de locuitori și cuprinde mai multe localități dintr-o zonă montană.
Valea Ierii, cu 871 de locuitori, se numără printre cele mai slab populate comune ale județului.
Mărișel, cu 1.499 de locuitori la recensământ, se află chiar la limita pragului demografic discutat.
În asemenea cazuri, numărul locuitorilor nu reflectă întreaga complexitate a administrării teritoriului.
Întreținerea drumurilor, deszăpezirea, accesul la servicii medicale, transportul și intervențiile de urgență sunt aspecte care trebuie analizate separat.
O comună cu puțini locuitori, dar cu suprafață mare și sate dispersate, poate avea nevoi administrative diferite de cele ale unei comune compacte, situate lângă un oraș.
Economii la buget sau servicii mai greu accesibile?
Susținătorii reformei consideră că un număr mai mic de primării ar putea reduce cheltuielile cu aparatul administrativ.
În unele comune mici, veniturile proprii sunt reduse, iar funcționarea administrației depinde în mare măsură de alocările bugetare.
Comasarea ar putea permite utilizarea în comun a unor servicii precum contabilitatea, urbanismul, achizițiile publice sau asistența juridică.
Totodată, unitățile administrative mai mari ar putea avea o capacitate mai bună de pregătire și implementare a proiectelor de investiții.
Există însă și riscuri.
Dacă reforma ar fi realizată exclusiv pe criteriul populației, fără analiza distanțelor, infrastructurii și nevoilor locale, unele comunități ar putea avea un acces mai dificil la administrație.
Digitalizarea serviciilor publice ar putea reduce aceste probleme, dar nu le-ar elimina complet.
În multe sate, în special în cele cu populație îmbătrânită, o parte dintre cetățeni nu utilizează frecvent serviciile online.
Din acest motiv, păstrarea contactului direct cu administrația rămâne importantă.
Ce se întâmplă cu proiectele europene și investițiile comunelor
Un alt aspect important privește investițiile aflate în derulare.
Numeroase comune au proiecte pentru modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, iluminat public, eficiență energetică sau infrastructură educațională.
În cazul unei comasări, ar trebui stabilit cine preia contractele, obligațiile financiare și responsabilitatea implementării acestor investiții.
De asemenea, ar fi necesare reguli privind patrimoniul comunelor, clădirile publice, terenurile și datoriile existente.
Fără un mecanism juridic clar, reorganizarea ar putea produce întârzieri administrative și dificultăți în gestionarea proiectelor.
Vor dispărea 25 de primării din Cluj?
Nu există, la 27 octombrie 2026, o decizie oficială care să prevadă desființarea a 25 de primării din județul Cluj.
Cifra de 25 reprezintă numărul de unități administrativ-teritoriale atribuit județului în centralizarea națională prezentată în contextul reformei.
Nu este stabilit câte dintre acestea vor fi comasate, cu ce localități ar urma să se unească sau câte primării ar dispărea efectiv.
Mai mult, comasarea a două comune într-una singură nu înseamnă dispariția a două administrații, ci reducerea numărului total de unități administrativ-teritoriale cu una.
Prin urmare, chiar și în cazul unei reorganizări extinse, numărul comunelor aflate sub pragul demografic nu poate fi echivalat automat cu numărul primăriilor care vor dispărea.
Reforma administrativă ar putea redesena harta județului Cluj
Județul Cluj are 81 de unități administrativ-teritoriale: cinci municipii, un oraș și 74 de comune.
Diferențele demografice sunt considerabile.
În timp ce comuna Florești depășea 52.000 de locuitori la recensământul din 2021, Ploscoș avea numai 540.
Aceste contraste arată cât de diferite sunt realitățile administrative ale județului.
Reforma propusă de PSD ar putea reprezenta o schimbare importantă pentru organizarea administrației locale, dar efectele sale vor depinde de criteriile adoptate și de modul în care vor fi protejate serviciile publice.
Pentru cele 23 de comune clujene aflate sub 1.500 de locuitori la ultimul recensământ, precum și pentru celelalte localități care ar putea intra în viitoarele criterii de reorganizare, întrebarea esențială nu este doar dacă primăriile vor fi comasate, ci dacă locuitorii vor beneficia, după reformă, de servicii publice mai eficiente și mai accesibile.
Până la prezentarea unui proiect legislativ concret, scenariul dispariției a 25 de primării din Cluj rămâne o posibilitate discutată în spațiul public, nu o măsură decisă.
