Natalia Intotero, atac dur la ABA Crișuri pentru barajul Mihăileni: „O bătaie de joc”. Ministrul ia în calcul un audit!
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, a lansat vineri, 6 noiembrie 2026, la Deva, critici dure la adresa Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri-Oradea, pentru modul în care a fost gestionată situația barajului Mihăileni, din nordul județului Hunedoara. Investiția, începută în anul 1987 și realizată în proporție de 90%, este blocată în urma unei hotărâri judecătorești. Ministrul acuză lipsa demersurilor pentru reautorizarea lucrărilor și avertizează că întârzierile ar putea compromite finanțarea proiectului în 2027.
Natalia Intotero a declarat că, după decizia instanței de oprire a lucrărilor, reprezentanții ABA Crișuri-Oradea nu ar fi întreprins demersurile necesare pentru deblocarea investiției. Ministrul a calificat situația drept „o bătaie de joc pentru partea de nord a județului Hunedoara” și a anunțat că ia în calcul solicitarea unui audit pentru a verifica modul în care a fost gestionat proiectul în ultimii ani.
„Din păcate, după ce a fost acea sentinţă din partea instanţei, de a se stopa lucrările acolo, cei de la ABA Crişuri-Oradea nu au mai făcut nimic. (…) Dacă trebuie, voi solicita şi un audit pentru tot ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani, deoarece eu consider o bătaie de joc pentru partea de nord a judeţului Hunedoara faptul că nu se încearcă demararea reautorizării (investiţiei, n.red.)”, a declarat Natalia Intotero.
Criticile vizează în special întârzierea procedurilor de reautorizare, în condițiile în care acumularea de la Mihăileni este aproape finalizată, iar comunitățile din zona Bradului așteaptă de decenii punerea sa în funcțiune.
Potrivit ministrului, reautorizarea lucrărilor este posibilă din perspectiva normelor de mediu, însă instituțiile responsabile trebuie să acționeze rapid. Natalia Intotero a explicat că investiția poate fi readusă în legalitate, urmând ca fondurile necesare finalizării să fie asigurate de la bugetul de stat: „Se poate face reautorizarea acelor lucrări, punerea în legalitate şi venirea cu bani (…) de la bugetul statului român, astfel încât lucrările să fie finalizate acolo. Ce este mai dureros, este că dacă nu se pune în legalitate până la finalul anului, nu vom putea prinde bani pentru bugetul anului 2027”, a subliniat Intotero.
Problema urgentă este termenul de la sfârșitul anului 2026. Ministrul a avertizat că, dacă situația juridică nu va fi clarificată până atunci, includerea finanțării în bugetul pentru 2027 ar putea deveni imposibilă.
Declarațiile au vizat și modul în care România a utilizat fondurile europene destinate infrastructurii hidrotehnice. Natalia Intotero a susținut că statul român a pierdut „sute de milioane de euro” din finanțări nerambursabile care ar fi putut fi folosite pentru reabilitarea barajelor și a lacurilor de acumulare.
Ministrul a arătat că, din proiectele de acest tip, au fost realizate reabilitarea unui singur baraj și a unui polder în județul Bihor. Natalia Intotero a apreciat că investițiile sunt benefice pentru locuitorii județului Bihor, dar a criticat faptul că alte proiecte nu au fost implementate la timp, astfel încât finanțările europene să fie păstrate și utilizate.
În opinia sa, beneficiile acestor investiții ar fi trebuit să ajungă la comunități din întreaga țară, nu doar la cele în care proiectele au fost duse la bun sfârșit.
Ca exemplu al necesității unor investiții urgente, Natalia Intotero a invocat și situația barajului Valea de Pești, din Valea Jiului. Acesta asigură alimentarea cu apă pentru aproximativ 80% din populația zonei, iar reabilitarea măștii asfaltice de etanșare este estimată la circa 10,5 milioane de euro.
În condițiile pierderii finanțărilor externe, suma necesară pentru lucrările de la Valea de Pești ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat. Ministrul a revenit asupra criticilor referitoare la modul în care au fost administrate programele de finanțare, considerând inacceptabilă pierderea unor resurse care puteau susține lucrări esențiale pentru siguranța populației.
Barajul Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, este finalizat în proporție de aproximativ 90%. Lucrările au început în 1987, iar în 2022 au fost finalizate barajul propriu-zis, evacuatorul de ape mari și sediul exploatării.
Investiția a fost însă oprită după ce Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv autorizația de construire, printr-o hotărâre pronunțată la 16 februarie 2026, într-un proces inițiat de o asociație de mediu.
Acumularea Mihăileni are un rol important pentru municipiul Brad și comunele din aval. Proiectul urmărește asigurarea alimentării cu apă, preluarea viiturilor și protejarea comunităților împotriva inundațiilor.
Deși lucrările sunt aproape încheiate, viitorul barajului depinde acum de reautorizarea investiției și de asigurarea finanțării. Natalia Intotero solicită accelerarea procedurilor și pune în discuție verificarea responsabilităților administrative, avertizând că o nouă întârziere ar putea împinge finalizarea proiectului dincolo de anul 2027.
