Somni uriași de până la 2,5 metri în râul Mureș, între Deva și Mintia Mărturiile unui pescar din Ungaria și ale unui scafandru

Râul Mureș nu încetează să uimească comunitatea pescarilor sportivi, a scafandrilor și a biologilor. Dincolo de peisajele pitorești și de valoarea sa ecologică, apele sale ascund o lume fascinantă, comparabilă adesea cu marile fluvii ale Europei. O dovadă vie în acest sens o reprezintă mărturiile uluitoare venite din partea pescarilor și scafandrilor experimentați – cum ar fi pasionații veniți din Ungaria sau din alte zone ale țării – care descriu sectorul hidrografic dintre Deva, Șoimuș și barajul de la Mintia drept o adevărată „fermă” naturală de somni uriași.
Pentru publicul larg, râul Mureș pare o apă curgătoare obișnuită, cu un curs când lin, când vijelios. Însă perspectiva se schimbă radical atunci când privirea coboară sub oglinda apei.
Scafandrii care au explorat albiile Mureșului în zona Hunedoarei – în special pe sectorul cuprins între Simeria, Deva, Șoimuș și barajul de la Mintia – au raportat descoperiri spectaculoase. În adâncuri, ascunși în gropile adânci formate de curenți, sub structurile masive ale podurilor sau în zona barajelor, își fac veacul exemplare impresionante de somn european (Silurus glanis).
„Când cobori în adâncurile Mureșului, în zonele acelea unde curentul sapă în piatră și se formează adevărate canioane subacvatice, ai sentimentul că ai eșuat într-o altă dimensiune. Nu te mai afli pe un râu interior de mărime medie, ci într-un regat uitat de lume. Când vezi trecând pe lângă tine un somn de peste doi metri, care te privește impasibil din întunericul apei, realizezi că Mureșul ascunde o forță și o taină pe care doar puțini au privilegiul să o înțeleagă cu adevărat.” a declarat Antal Varga, scafandru și pescar sportiv din Pécs, Ungaria
Mărturiile scafandrilor profesioniști veniți din țări vecine, precum Ungaria – Antal Varga din Pécs, care cutreieră râurile mari, confirmă că Mureșul de pe acest sector oferă capturi și structuri subacvatice similare ca amploare cu cele de pe Dunăre.
Dacă în mod obișnuit un somn de dimensiuni medii atinge un metru și jumătate, în aceste zone privilegiate ale Mureșului au fost documentate vizual sau prin pescuit sportiv exemplare care depășesc constant 2 metri, ajungând frecvent la 2,3–2,5 metri lungime și greutăți ce trec de 100 de kilograme.
„Mulți cred că adevăratele driluri cu somni capitali se întâmplă doar pe Dunăre sau pe Ebro, în Spania. Dar cine a simțit vreodată forța brută a unui somn de o sută de kilograme tras din gropile de pe Mureș, de la Deva sau Mintia, știe că râul ăsta îți dă fiori reci pe șira spinării. Este o luptă de uzură între om și un veritabil tanc subacvatic; când se pune pe fundul apei și începe să bată din coadă, simți că tragi de malul însuși. E un test suprem de răbdare și tehnică.” a mai declarat Sorin Muntean, pescar sportiv din Timișoara
- Dacă sunt dovezi? Evident că da! Deja Mureșul a oferit o astfel de dovadă – Somn uriaș de 2 metri a fost pescuit pe Mureș, la Deva. Scafandru: „Sunt și de 2,5 metri. E o „fermă” de somni uriași între Simeria și barajul de la Mintia pe Mureș”
video – Antena 3 Deva 2024
De ce a devenit sectorul Deva–Mintia un habitat ideal pentru somni uriași?
Concentrarea unor exemplare atât de mari într-un spațiu relativ restrâns nu este o întâmplare, ci rezultatul unui cumul de factori naturali și antropici favorabili:
- Gropi adânci și structuri hidrotehnice: Prezența barajului de la Mintia și a lucrărilor de amenajare hidrotehnică a creat zone cu adâncimi mari, praguri și curenți puternici. Aceste micro-habitate oferă somnului – un pește de esență bentonică, iubitor de ascunzișuri – condițiile ideale de liniște, oxigenare și adăpost.
- Hrană din abundență: Râul Mureș susține o populație bogată de pești pașnici (mreană, scobar, plătică, caras), oferind un lanț trofic generos care permite răpitorilor de vârf să se dezvolte masiv.
- Refugiu și zone mai puțin accesibile: Anumite segmente ale albiei oferă liniștea de care exemplarele mature au nevoie pentru a crește nestingherite de-a lungul a zeci de ani.
Fenomenul „Catch and Release”: Protejarea Giganților Mureșului
Pe măsură ce faima Mureșului a trecut granițele României, atrăgând pescari din Ungaria, Serbia sau diverse colțuri ale țării, a crescut și gradul de conștientizare privind protejarea acestui ecosistem fragil.
Capturile spectaculoase din ultimii ani – cum au fost cei de peste 2,5 metri scoși la mal pe Mureș – au stârnit un val de admirație în mediul online. Ceea ce este îmbucurător este faptul că majoritatea acestor giganți sunt eliberați înapoi în mediul lor natural după măsurători rapide și fotografii de colecție. Pescarii moderni înțeleg că un somn de peste 100 de kilograme reprezintă un adevărat trofeu viu și o piesă de bază în echilibrul ecologic al râului, reproducătorii de talie mare fiind esențiali pentru perpetuarea speciei.
Râul Mureș, în special pe sectorul hunedorean dintre Deva, Șoimuș și Mintia, confirmă renumele de „Rai al somnilor uriași”. Mărturiile scafandrilor și ale pescarilor străini vin să reconfirme că România adăpostește comori naturale subacvatice de o valoare inestimabilă.
Pentru a păstra acest statut, responsabilitatea autorităților, a asociațiilor de pescari și a fiecărui iubitor al naturii în combaterea braconajului și promovarea pescuitului sportiv responsabil rămâne absolut crucială.
