Doisprezece ani de mister: Matrița unică în lume din Sarmizegetusa Regia rămâne o enigmă a antichității
foto: gadgetreport.ro
Au trecut doisprezece ani de la descoperirea unuia dintre cele mai fascinante și controversate artefacte antice găsite în România – matrița dacică din Sarmizegetusa Regia. Obiectul din bronz, unic în lume potrivit cercetătorilor, continuă să suscite numeroase dezbateri și interpretări în rândul arheologilor și istoricilor.
Matrița a fost găsită în dimineața zilei de 23 iunie 2013, după o furtună violentă care a doborât un fag, dezvăluind, la aproximativ un metru sub pământ, artefactul antic de opt kilograme. Locul descoperirii se află la circa 60 de metri de incinta militară și la 40 de metri de Băile Romane din cadrul sitului istoric Sarmizegetusa Regia. Starea de conservare a piesei a fost bună, fiind vizibile urme de utilizare care i-au ajutat pe specialiști să îi contureze posibila întrebuințare.
Matrița, de formă hexagonală, ar fi servit la confecționarea unor obiecte de artă din metal sau sticlă: foi ornamentale din aur și argint, medalioane, falere, bijuterii sau alte decorațiuni. Asociată cu fragmentele de sticlă descoperite în sit, se presupune că ar fi aparținut unui atelier de bijutier antic activ la Sarmizegetusa Regia sau în apropierea sa.
Grifonii – simbolul enigmatic al matriței
Elementul central care sporește misterul matriței este seria de scene de luptă între animale reale și fabuloase, în special reprezentările multiple ale grifonilor. Specialiștii au identificat trei tipuri de grifoni în decorațiunile piesei: grifonul-vultur, grifonul-leu și grifonul-lup – ultimul, întâlnit mai ales în zona nord-pontică.
Scenele ilustrate abundă în simbolism: lei, tigri, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urși, mistreți, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, țapi, antilope și iepuri. Tema luptei dintre grifoni și alte animale este una extrem de veche și frecventă în mitologia orientală, nord-pontică și mediteraneană, reprezentând protejarea aurului și a comorilor, dar și forța și cruzimea naturii.
Autorii volumului „Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de arheologul Gelu Florea, subliniază influențele culturale multiple ale artefactului: atât elemente ale lumii romane și mediteraneene, cât și stilul animalier nord-pontic, preferat de războinicii nomazi.
Originea matriței – între mit și ipoteze științifice
Deși unii specialiști au sugerat că matrița ar fi putut fi realizată chiar în Dacia, ipoteza dominantă susține că aceasta este o piesă de import, provenind dintr-un atelier antic situat posibil în spațiul italic, est-mediteranean, alexandrin sau nord-pontic. Artefactul ar fi putut ajunge la Sarmizegetusa Regia fie ca pradă de război, fie adus de meșterii vremii, sau chiar ca obiect de cult folosit în unul dintre cele opt temple antice din cetatea dacică.
Descoperirea rămâne, la doisprezece ani distanță, unul dintre cele mai valoroase și enigmatice artefacte antice din România, păstrat astăzi în colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.
