Bogdan Bobic: „Aproape 2 milioane de metri cubi pe care i-am economisit prin investiții, prin fondurile europene”!
În 2019, Compania de Apă Arieș pompa în rețea 7,3 milioane de metri cubi de apă, iar aproximativ jumătate se pierdea. În 2025, volumul pompat a scăzut la 5,4 milioane de metri cubi, pentru aceiași consumatori. Diferența, aproape două milioane de metri cubi pe an, este apa care nu mai curge degeaba prin țevi sparte.
„Aproape 2 milioane de metri cubi pe care i-am economisit prin investiții, prin fondurile europene. Practic așa protejezi sursa de apă și întregul ecosistem”, a spus Bogdan Bobic managerul Companiei de Apă Arieș.
30%, față de media națională de 50%
La nivel național, pierderile de apă sunt de aproximativ 50%. Compania de Apă Arieș a închis anul cu circa 30%. În Câmpia Turzii, pierderea este de 22%, iar în Turda de 25%, ceea ce arată că zona rurală trage media în sus.
Explicația este calitatea rețelelor. În cele două orașe, circa 95% din conducte au fost reabilitate sau extinse după 2010, sub supravegherea operatorului. În comune, investițiile au venit din PNDL, Anghel Saligny sau măsura 322, adesea la pachet cu căminul cultural și terenul de fotbal. „Acolo nivelul calitativ e un pic discutabil”, a spus Bobic.
Apa nefacturată, numită internațional NRW (Non-Revenue Water), are mai multe componente: pierderi tehnologice, cum ar fi spălarea filtrelor cu nisip, conducte sparte și furt. Cea mai mare parte se pierde prin țevi vechi, prin care apa curge constant. „Nu poți să zici că se pierde, pentru că apa se reinfiltrează în sol. Doar că tu treci printr-un proces prin care o tratezi, care are anumite costuri, și în loc să tratezi 10 litri, tratezi 20”, a explicat directorul.
Cum sunt prinși hoții de apă
Furtul de apă, foarte răspândit în anii ’90 prin by-pass-uri la contor, nu a dispărut. Compania îl găsește acum cu matematică și senzori. Contoarele inteligente transmit consumul într-o platformă digitală, iar la intrarea în fiecare sat există un debitmetru de district.
„Luăm un sat, vedem că intră 10 litri în sat, după aceea pe contoare apar șapte. Înseamnă că avem 3 litri pierdere. Matematică, nu e ceva foarte complicat”, a spus Bobic.
Următorul instrument este „minimum night flow”, debitul minim din timpul nopții. Logica este simplă: la trei dimineața aproape nimeni nu consumă. Dacă noaptea debitul este zero, înseamnă că nu există spărturi, pentru că o spărtură curge zi și noapte. „Atunci înseamnă că aia 3 metri cubi pe care tu nu-i găsești îți sunt furați”, a explicat directorul.
De acolo, rețeaua se împarte în sectoare tot mai mici, stradă cu stradă, cu debitmetre mobile. Spărturile sunt căutate noaptea, de echipe care ascultă conductele cu căști și aparate speciale, ca să nu fie bruiate de zgomotul zilei. Colegii lui Bobic câștigă frecvent premii la concursurile de detecție a pierderilor.
Cine este prins cu by-pass este debranșat și plătește retroactiv un consum paușal pe doi–trei ani. „Te debranșezi, vii, plătești retroactiv, rezolvi problema și de acolo încolo devii cetățean cinstit”, a rezumat Bobic. Uneori, când proprietarul nu deschide poarta, echipele sapă pe domeniul public și taie conducta. „La un moment dat trebuie să dai și un exemplu”, a spus el. „E frustrant: tu plătești, ai grijă, și vecinul dă în prostie”.
Cazul Bădeni
Cel mai spectaculos exemplu vine din comuna Moldovenești, preluată de operator sat cu sat, în colaborare cu primăria. La Bădeni, consumul zilnic ajunsese la aproximativ 600 de metri cubi, în timp ce se factura doar în jur de 50.
După 11 tipuri de măsuri, de la mutarea căminelor de contor pe domeniul public și montarea contoarelor smart până la repararea avariilor și oprirea irigațiilor ilegale, consumul a scăzut la 90–110 metri cubi pe zi, cu aproximativ 70 facturați. „De la 95% pierdere, acum vorbești de o pierdere de 30%, cu care poți să trăiești”, a spus Bobic.
Acolo unde apa este gratuită, comportamentul se schimbă. „Acolo unde e gratis, tu îți umpli piscina și ăla nu mai are apă să bea vara”, a observat directorul.
Țintă: 6–7%, ca în Danemarca
Obiectivul nu este utopic. Operatorul din Budapesta, cu care Compania de Apă Arieș colaborează, raportează pierderi de 12–14%. În Danemarca, Bobic a văzut sisteme cu 6–7%. „E fezabil, e realizabil”, a spus el.
La Aiton, unde fiecare metru cub lipsea, compania a ales să înlocuiască integral 200–300 de metri de conductă pe strada cu cele mai multe avarii, în loc să o peticească. Pierderea a ajuns la zero, temporar. „După aia îmi apare o avarie, crește de la zero. E o muncă continuă”, a spus directorul.
Informația e putere
În mediul rural, toate contoarele sunt deja inteligente, cu tehnologie NB-IoT și SIM încorporat, și transmit datele o dată la 24 de ore, cu consum orar. Compania pregătea licitația pentru a extinde sistemul și în mediul urban. Proiectul de digitalizare a fost extins la nivel național, a spus Bobic, în urma lobby-ului făcut de el și a deschiderii ministrului Marcel Boloș.
Datele permit și protejarea clienților. „Vedem că tu ai o problemă, 10 metri cubi pe oră consum de apă, e clar că ai o avarie, e posibil să nu știi, să fii plecat. Te sunăm, te căutăm, intervenim, oprim apa. Scopul e să nu curgă apa aiurea și să plătești tu ceva ce nu consumi”, a explicat directorul.
