Mistreții fac ravagii în Apuseni: Gardurile de sârmă sunt deseori rupte iar în unele locuri mistreții au intrat și în curțile oamenilor!
În inima Munților Apuseni, mistreții au devenit un coșmar constant pentru locuitorii din zonele rurale. În special în localitățile Lupșa, Bistra, Câmpeni, dar și în depresiunile Brad și Beiuș, atacurile mistreților asupra culturilor s-au intensificat în ultimii ani. De asemenea, pagube însemnate se semnalează și pe valea Crișului Alb și Crișului Negru, acolo unde terenurile agricole sunt și mai expuse.
Mistreții atacă în special culturile de porumb, cartofi, sfeclă, grâu, ovăz, dar și livezile de meri, peri și pruni. În multe cazuri, săpăturile lor adânci distrug complet brazdele, rădăcinile plantelor și strică solul pentru mai mulți ani. Gardurile de sârmă sunt deseori rupte sau doborâte, iar în unele locuri animalele sălbatice au intrat până și în curțile oamenilor. Livezile sunt devastate în nopțile ploioase, când mistreții caută fructe căzute sau muguri tineri, distrugând și trunchiurile copacilor prin frecare sau scurmături.
Ce spun oamenii despre aceste distrugeri?
„Până acum câțiva ani, mai veneau mistreții, dar nu așa. Acuma vin noapte de noapte. Anul trecut mi-o stricat 70% din cartofi și tot porumbul. Am pus gard electric, dar degeaba. Vin câte 10-15 mistreți odată, n-ai ce le face. Nici câinii nu mai au curaj să se apropie.” a declarat George B. fermier din Lupșa.
„Am o livadă de meri și pruni, moștenită de la părinți. În primăvara asta mi-au rupt gardul de două ori. Au scurmat rădăcinile copacilor tineri, au rupt mai mulți pomi la trunchi. În loc să culeg mere, am pierdut aproape toată recolta. Și nici nu ne despăgubește nimeni cum trebuie.” arată Maria T., crescătoare de animale din Bistra.
„Eu n-am mai văzut așa pagubă de când mă știu. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu umblau mistreții așa aproape de sat. Acuma îi vezi și ziua la marginea drumului. La un vecin au intrat în solar și au distrus toți ardeii și roșiile. Să nu mai zic că ne e frică să mai mergem seara prin pădure.” a precizat Ioan P. pensionar din Câmpeni.
Cauzele extinderii fenomenului
Specialiștii spun că, pe lângă suprapopularea mistreților, și migrarea lor spre zonele locuite e favorizată de:
- ierni blânde, care favorizează supraviețuirea puilor
- lipsa prădătorilor naturali
- tăierile masive de păduri, care distrug habitatul natural
- politicile restrictive de vânătoare și cotele insuficiente
Tot mai mulți fermieri cer autorităților măsuri urgente: majorarea cotelor de vânătoare, despăgubiri mai rapide și facilități pentru montarea gardurilor electrice.
