Proiectul AUR privind exploatările din Marea Neagră, blocat în Parlament. Cristian Șipoș: „Locuri de muncă pentru români, bani la buget și control asupra infrastructurii critice”
Exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră a generat o nouă dispută politică în Parlament, după ce o inițiativă legislativă a AUR, care propunea modificarea Legii offshore (Legea nr. 256/2018), a primit raport de respingere din partea comisiilor parlamentare. Proiectul urmărea creșterea ponderii personalului cu rezidență fiscală în România pe platformele petroliere, consolidarea controlului asupra infrastructurii energetice strategice și majorarea veniturilor fiscale încasate de stat.
Potrivit inițiatorilor, modificările ar fi impus creșterea pragului de personal cu rezidență fiscală în România de la 25% la 40% în etapele de explorare și dezvoltare și la 50% în etapa de exploatare, alături de introducerea unui registru al personalului-nucleu. AUR acuză PSD, PNL, USR și UDMR că au blocat proiectul, susținând că respingerea acestuia afectează oportunitățile profesionale ale specialiștilor români și interesele economice și de securitate ale statului.
În plenul Parlamentului, senatorul AUR Eugen Cristian Șipoș a susținut necesitatea modificărilor legislative, invocând protejarea locurilor de muncă, creșterea încasărilor bugetare și supravegherea infrastructurii critice: „Vă supun astăzi atenției propunerea legislativă care modifică Legea nr. 256/2018 privind operațiunile petroliere offshore și onshore de adâncime. Comisiile au propus respingerea, dar vă cer să ascultați argumentele înainte de vot, pentru că această lege privește trei lucruri simple: locuri de muncă pentru români,bani la bugetul de stat și control asupra infrastructurii critice a țării.
În primul rând, locuri de muncă pentru cei care trăiesc și plătesc taxe în România. Avem ingineri și specialiști foarte bine pregătiți. Avem la Ploiești o universitate dedicată petrolului și gazelor, una dintre puținele de acest fel din Europa. Și totuși, absolvenții noștri pleacă să lucreze pe platforme în Africa, în Olanda sau în Marea Nordului. Iar pentru platformele din Marea Neagră, legea cere astăzi ca doar un sfert din personal să aibă rezidență fiscală în România. Propunerea noastră ridică acest prag de la 25% la 40% în etapele de explorare și dezvoltare și la 50% în etapa de exploatare. Nu închidem ușa nimănui. Criteriul nu este cetățenia, ci rezidența fiscală. Cerem doar ca cei care lucrează aici să trăiască și să plătească taxele în România.
În al doilea rând, bani mai mulți la buget. Legea îi face pe titularii acordurilor petroliere răspunzători, alături de angajatori, pentru obligațiile fiscale ale personalului. Cine lucrează pe platformele noastre și devine rezident fiscal în România plătește impozitul pe venit aici. Estimăm venituri suplimentare între 400 de milioane și 3 miliarde de euro. Într-un an în care le cerem românilor să strângă cureaua, nu ne putem permite să lăsăm acești bani să plece din țară. În al treilea rând, control asupra infrastructurii critice. Peste tot în lume, statele știu cine lucrează în zonele lor strategice. Propunem un Registru al personalului-nucleu, raportat lunar. Prin el, autoritatea de reglementare din domeniul petrolier, ANAF, Inspecția Muncii și Garda de Coastă vor ști cine lucrează pe platforme și cât timp. Este o măsură de bun-simț și de securitate națională.
Comisiile au invocat că expunerea de motive ar fi sumară sau că obligația de a susține burse pentru studenți este o ingerință. Dar gazele din Marea Neagră nu sunt o piață oarecare! Ele aparțin statului român, iar statul are tot dreptul să stabilească în ce condiții sunt exploatate. Această propunere a fost inițiată de AUR pentru tânărul inginer care vrea să rămână acasă, pentru bugetul care are nevoie de resurse și pentru statul care trebuie să-și protejeze infrastructura.”
