Huedinul ar putea deveni comună sau s-ar putea extinde prin alipirea localităților din jur! Orașul are doar 8.069 de locuitori!
Orașul Huedin, unul dintre principalele centre administrative, comerciale și economice din vestul județului Cluj, ar putea fi afectat de reforma administrativ-teritorială discutată de PSD. Potrivit recensământului din 2021, Huedinul avea 8.069 de locuitori, cu 1.931 sub pragul de 10.000 de persoane prevăzut de legislație pentru declararea unei localități ca oraș. În acest context, există două scenarii care merită analizate: transformarea Huedinului în comună sau păstrarea statutului urban prin alipirea unor comune din apropiere, precum Sâncraiu, Izvoru Crișului, Călățele, Săcuieu ori Poieni. A doua variantă ar putea transforma Huedinul într-un centru administrativ mai puternic, cu o populație mai numeroasă și un teritoriu extins. Deocamdată, niciuna dintre aceste variante nu a fost adoptată sau anunțată oficial pentru Huedin.
Reforma administrativă a fost readusă în discuție de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonator al grupului de lucru pentru reorganizarea administrativ-teritorială. Acesta susține că schimbările trebuie să privească atât comunele cu populații reduse, cât și orașele care nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de legislație.
Huedinul se află într-o situație aparte. Cu 8.069 de locuitori rezidenți la recensământul din 2021, este sub pragul de 10.000 de persoane, dar continuă să deservească o zonă mult mai întinsă decât propriul teritoriu administrativ.
Localitatea reprezintă un centru important pentru locuitorii din zona Huedinului și din nordul Munților Apuseni, concentrând servicii medicale, instituții de învățământ, activități comerciale și servicii administrative. În plus, poziționarea pe DN 1/E60, între Cluj-Napoca și Oradea, îi conferă un rol economic și de transport important.
Scenariul 1: Huedinul ar putea pierde statutul de oraș
Prima variantă presupune reclasificarea administrativă a Huedinului drept comună, dacă o viitoare reformă ar impune respectarea strictă a pragului demografic.
O asemenea decizie ar putea modifica structura administrației locale și anumite condiții de finanțare, în funcție de prevederile noii legislații. Totuși, schimbarea statutului nu ar însemna automat dispariția instituțiilor publice, a școlilor sau a serviciilor medicale.
Dragoș Benea a atras atenția că numeroase orașe din România funcționează cu administrații urbane, deși nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori. Reforma ar urma să analizeze inclusiv costurile administrative și capacitatea localităților de a susține servicii publice.
Scenariul 2: Huedinul ar putea absorbi comunele din jur și ar rămâne oraș
O variantă alternativă, care ar putea fi analizată în cazul unei reorganizări teritoriale, este alipirea unor comune din apropiere la Huedin, cu păstrarea acestuia drept centru administrativ.
Printre localitățile care ar putea intra într-o asemenea analiză se numără Sâncraiu, Izvoru Crișului, Călățele, Săcuieu și Poieni, având în vedere apropierea geografică și legăturile economice și sociale cu Huedinul.
Un scenariu mai extins ar putea lua în calcul și comune precum Mărgău, Mănăstireni, Rișca, Beliș sau Ciucea, însă distanțele, relieful și legăturile rutiere ar trebui analizate atent înaintea oricărei decizii.
Datele privind populația după domiciliu, la 1 ianuarie 2026, arată că Sâncraiu avea 1.486 de locuitori, Izvoru Crișului 1.425, Călățele 2.452, Săcuieu 1.397, Mărgău 1.445, Mănăstireni 1.263, Rișca 1.289, Beliș 1.217 și Ciucea 1.408. Aceste cifre nu sunt direct comparabile cu populația rezidentă a Huedinului din recensământul din 2021, dar ilustrează dimensiunea administrativă a comunelor din regiune.
Chiar și o comasare limitată, de exemplu între Huedin, Sâncraiu și Izvoru Crișului, ar putea crea o unitate administrativă cu peste 10.000 de locuitori, dacă datele demografice comparabile ar confirma acest rezultat.
O reorganizare mai amplă ar putea transforma Huedinul într-un centru administrativ pentru o parte importantă a zonei, cu un buget comun, o strategie unitară de dezvoltare și posibilitatea coordonării investițiilor în infrastructură, educație, apă, canalizare și transport.
Ce ar câștiga și ce ar pierde comunele alipite
Principalul avantaj al unei asemenea reorganizări ar putea fi reducerea cheltuielilor administrative și concentrarea resurselor pentru proiecte de investiții mai mari.
În locul mai multor primării și consilii locale, noua unitate administrativă ar putea avea o singură conducere și un buget comun. Această structură ar putea facilita planificarea infrastructurii și accesarea unor finanțări.
Există însă și riscuri. Locuitorii comunelor alipite ar putea pierde reprezentarea administrativă directă prin propriul primar și consiliu local. De asemenea, serviciile publice ar trebui organizate astfel încât cetățenii din satele mai îndepărtate să nu fie obligați să parcurgă distanțe mari pentru documente, autorizații sau alte operațiuni administrative.
O asemenea reformă ar trebui să țină cont de identitatea comunităților locale, de infrastructura rutieră, de accesibilitatea serviciilor și de nevoile economice diferite ale fiecărei zone.
Huedinul ar putea deveni centrul unei administrații mai mari
Din punct de vedere administrativ, Huedinul are deja avantajul unei infrastructuri de servicii dezvoltate în raport cu comunele învecinate.
Păstrarea statutului de oraș prin comasare ar putea fi o alternativă la retrogradarea administrativă, mai ales dacă viitoarea reformă va lua în considerare nu doar populația, ci și rolul regional al localităților.
Totuși, alipirea unor comune nu ar garanta automat păstrarea statutului urban. Acest lucru ar depinde de legislația adoptată, de criteriile de clasificare și de procedurile legale privind modificarea limitelor administrativ-teritoriale.
Nicio decizie oficială privind comasarea Huedinului
În prezent, nu există un proiect oficial care să stabilească alipirea comunelor Sâncraiu, Izvoru Crișului, Călățele, Săcuieu, Poieni sau a altor localități la Huedin. Nici transformarea orașului în comună nu a fost decisă.
Discuțiile politice privind reforma administrativă ar putea influența organizarea localităților după alegerile locale din 2028, dar forma finală a schimbărilor nu este cunoscută.
Pentru Huedin, miza reformei este mai mare decât simpla încadrare într-o categorie administrativă. Orașul ar putea fie să își piardă statutul urban, fie să devină centrul unei unități administrativ-teritoriale extinse, prin comasarea cu unele dintre comunele din jur. A doua variantă ar putea consolida rolul Huedinului în vestul județului Cluj, însă ar presupune negocieri, criterii clare și garanții că locuitorii comunelor alipite nu vor pierde accesul la serviciile publice.
