Clujul, Maramureșul, Sălajul și Bistrița-Năsăud ar putea forma un singur județ. O regiune croită pentru PSD? Miza politică a unirii Clujului cu județe fief ale PSD din Ardeal
O posibilă reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe, ar putea declanșa o confruntare politică majoră în nordul Transilvaniei. Una dintre variantele vehiculate presupune reunirea județelor Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Maramureș într-o singură unitate administrativă, cu Cluj-Napoca drept cel mai probabil centru regional. O asemenea schimbare ar putea modifica radical echilibrul de putere dintre PSD, PNL și USR, dar ar reaprinde și vechile rivalități dintre orașele din regiune.
După discuțiile privind comasarea comunelor și orașelor mici, PSD readuce în atenție o reformă mult mai amplă: reducerea numărului celor 41 de județe ale României. Unul dintre modelele propuse pentru analiză este organizarea teritorială a Curților de Apel, însă social-democrații nu au prezentat deocamdată un proiect legislativ sau o hartă oficială a viitoarelor județe.
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a explicat, într-o declarație pentru G4Media, că numărul de 15 județe reprezintă doar o posibilă referință pentru discuție, nu o decizie politică: „Cu județele aș putea să vă propun ca discuție, de exemplu, modelul Curților de Apel, care în sistemul judiciar s-a văzut că este eficient. Acum trebuie văzut dacă în sistemul administrației locale ceva similar ar fi eficient. Și atunci, de ce nu?…15 Curți de Apel. Asta nu înseamnă că vor fi 15 județe. Dar e un punct de plecare pentru o discuție. Trebuie de undeva să plecăm. Nu vreau să avansez cifre… 15, 18, 20 …poate vor fi 22, 12… Tot acești indicatori o vor spune. Dar vom aborda această discuție a județelor”, a declarat Dragoș Benea.
Miza politică: cine va conduce regiunea din nordul Transilvaniei?
Potrivit unei variante de hartă prezentate în spațiul televizat, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Maramureș ar putea fi reunite într-o singură regiune administrativă. Cluj-Napoca ar porni cu un avantaj evident pentru desemnarea centrului administrativ, datorită dimensiunii economiei locale, universităților, aeroportului internațional și concentrării instituțiilor și serviciilor regionale.
Dar alegerea reședinței nu ar rezolva automat problema puterii politice. Dimpotrivă, ar putea deschide o competiție mult mai dură pentru conducerea noii structuri.
PNL, care deține o poziție puternică în administrația clujeană, s-ar putea trezi într-o competiție electorală extinsă, în care voturile din celelalte trei județe ar cântări decisiv. PSD are organizații și baze electorale importante în Maramureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj, ceea ce ar putea crea un raport de forțe diferit de cel existent astăzi în județul Cluj.
Pentru USR, o asemenea reorganizare ar însemna o altă provocare. Rezultatele obținute în municipiul Cluj-Napoca și în zonele urbane nu ar garanta aceeași influență într-o regiune extinsă, cu un electorat rural mai numeros și cu rețele politice locale consolidate.
De aici apare și suspiciunea politică potrivit căreia o asemenea hartă ar putea avantaja PSD. Totuși, fără delimitări oficiale, reguli electorale și simulări bazate pe voturile reale, nu se poate afirma că noua regiune ar fi câștigată automat de social-democrați sau că ar fi proiectată în beneficiul unui anumit partid.
Rivalități vechi și temeri noi: Clujul ar concentra și mai multă putere?
Dincolo de calculele electorale, reorganizarea ar putea reactiva nemulțumiri istorice legate de concentrarea investițiilor și a instituțiilor în Cluj-Napoca. În timp ce Clujul s-a consolidat ca pol universitar, medical, tehnologic și economic, orașe precum Baia Mare, Bistrița și Zalău au propriile interese administrative și economice și ar putea privi cu rezerve perspectiva pierderii unor instituții județene.
O întrebare esențială ar fi unde s-ar duce banii. Dacă deciziile privind infrastructura, spitalele, școlile și investițiile ar fi concentrate la Cluj-Napoca, celelalte județe ar putea reclama o nouă formă de centralizare, de această dată la nivel regional.
Pe de altă parte, o administrație comună ar putea permite coordonarea unor proiecte importante: modernizarea legăturilor rutiere și feroviare dintre Cluj, Zalău, Bistrița și Baia Mare, atragerea investițiilor în fostele zone industriale, dezvoltarea turismului și reducerea diferențelor dintre marile centre urbane și comunitățile rurale.
Pentru ca reforma să fie credibilă, ar trebui stabilite mecanisme clare de distribuire a bugetelor, reprezentare a comunităților și păstrare a serviciilor publice aproape de cetățeni. Altfel, reducerea numărului de județe riscă să fie percepută nu ca o eficientizare administrativă, ci ca o redistribuire a funcțiilor, influenței și resurselor.
Deocamdată, totul rămâne la nivelul unei dezbateri politice. Nu există o decizie privind desființarea actualelor județe, iar gruparea Cluj–Sălaj–Bistrița-Năsăud–Maramureș nu reprezintă un plan oficial adoptat. Însă, dacă reforma va avansa, una dintre cele mai importante bătălii politice din Transilvania s-ar putea da pentru conducerea acestei posibile regiuni.
