(OPINIE) Voicu Ienci: Cand regizorii si scenaristii isi omoara personajele
Cîțu avea 0,161% concentratie de alcool in sange, asa cum a stabilit politia din SUA. Asta la noi inseamna 1,61 la MIE ! Adica era beat aproape de coma alcoolica, sau, cum au spus cei de la sindicatul politistilor, bause minim un litru de tarie (votca sau whiskey). Fain fecior, sa ii fie de bine.
Problema cu repetentul si corijentul devenit geniu si absolvent de facultati americane e ca, peste ani, a trecut prin tot felul de functii, fara ca sistemul sa ii aminteasca vreodata de escapada devenita fapta penala si pedepsita ca atare acum 20 de ani. Mai mult, dumnealui s-a invartit pe partea astora care guita non stop ca fara penali la varf, ca politica curata si alte bazaconii pentru prostii visatori, dispusi sa ii asculte.
Nici dumnealui, timp de 20 de ani, din care cel putin 10 in functii publice, nu a catadicsit sa pomeneasca episodul, sa isi faca o mea culpa, sa puna totul pe ale tineretii valuri. Pana la urma ar fi de inteles si fiecare avem cel putin un episod jenant in viata, de care mai stiu inca zece colegi sau prieteni. Dimpotriva, a tainuit tot si, mai mult, aflam ca o buna bucata de vreme, a inteles sa pledeze nevinovat la momentul acela, sa fie, cum s-ar spune, si vinovat si tare-n clanta.
Sistemul a tacut si l-a ghidonat printr-o cariera prodigioasa, l-a facut prim ministru, l-a propulsat la candidatura pentru presedintia principalului partid la guvernare, i-a dat statura si perspective de viitor presedinte de tara unui infractor marunt, unui smardoi cu gura mare, a tacut si i-a fost tainuitor pana la un moment dat. De ce tainuitor? Pentru ca au existat zeci de ocazii prevazute legal, cand sistemul trebuia sa ia in considerare fapta respectiva si sa ii aplice tratamentul politic corespunzator, pentru ca nu e normal si legal ca un astfel de individ sa penetreze pana in maruntaiele statului roman, sa acceada la secrete de stat si sa aiba un astfel de caracter dovedit negru pe alb.
De ce s-a intamplat asta? Nu stiau americanii de antecedent? Normal ca stiau. Alora care l-au gasit in gaura de sarpe pe Bin Laden nu le scapa ceva ce exista deja de ani buni inregistrat la ei in sistem. Au tacut, au pus batista pe tambal despre un individ declarat prost irecuperabil de un sistem de invatamant destul de asezat, integru si exigent, cum era al nostru in anii ’80, si bagat, nu se stie cum, in sistemul lor academic si universitar. Mai are rost sa spun ce se vede cu ochiul liber? E al lor, e papusa cuiva, care ii tine bine sforile si care, foarte probabil, i-a coordonat si cariera politica in Romania.
Ca avea pe cineva cu big balls in spate reiese si din atitudinea aroganta, de smecher sageata (ala trimis de interlopi sa provoace scandalul, ca sa aiba ei motiv sa intervina si sa bata), pe care a afisat-o permanent, de la tribunele oferite cu generozitate de nu se stie cine pentru nu se stie ce.
Mai interesante decat papusareala sunt faptele subterane din aceste zile:
- poate altcineva a fost mai tare si a explodat o constructie si un proiect de durata si perspectiva;
- poate Cîțu a gresit grav fata de protectorii sai, punandu-i in situatia drastica sa renunte la un proiect muncit in decenii.
Orice s-ar fi intamplat, sunt clare doua lucruri: piesa de teatru pe scena e doar rezultatul a ceea ce se lucreaza in culise iar actorii sunt doar pionii sacrificati ai regizorilor si scenaristilor.
Piesa e real life, glontul sau cutitul, mai mult sau mai putin la figurat, exista. Pionii isi asuma si garanteaza cu propriul destin iar scenaristii si regizorii actioneaza cu strictetea si exactitatea ceasului atomic. Nu exista morala, nu exista mila, nu exista iertare, doar interese si obstacole de trecut in calea lor.
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie.
