Salvamontiștii bihoreni au continuat lucrările de amenajare pe Cheile Galbenei
Salvamontiștii bihoreni au continuat lucrările de amenajare pe Cheile Galbenei începute în anul 2023.
„Salvatorii montani din cadrul Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor vă indeamnă la multă atenție și responsabilitate! Cănd sunteți pe munte, întotdeauna puteți fi expuși unui factor de risc , mai mult sau mai puțin identificat ! În speranţa că împreună vom preveni accidentările grave, vă dorim zile frumoase și liniștite la munte!” au anunțat cei de la Salvamont Salvaspeo Bihor.
Despre Cheile Galbenei
Valea Galbenei, situată în partea sud-vestică și vestică a Bazinului închis Padiș – Cetățile Ponorului, dar în afara acestuia, funcționează ca un canal de scurgere către Depresiunea Beiușului, colectând apele din Bazinul Padiș.
Pe majoritatea traseului său, Valea Galbenei străbate porțiuni de chei înguste, delimitate de pereți verticali și pante abrupte, presărate cu numeroase cascade, fiind dificil de parcurs. Cel mai impresionant segment este cel din amonte, între Izbucul Galbenei și întâlnirea cu Valea Luncșoara, unde se formează un canion îngust cu pereți verticali ce depășesc 100 de metri înălțime.
Izbucul Galbenei este locul unde reapare la suprafață râul subteran ce curge prin peștera Cetățile Ponorului, colectând apele din Bazinul Padiș și Sistemul Zăpodie din Groapa de la Barsa. Acesta este un izvor cu un diametru de aproximativ 7 metri, situat la baza unei stânci, de unde apa coboară în cascade.
Valea Galbenei formează jgheaburi și marmite inaccesibile în canionul său îngust, traversând o diferență de nivel de 100 de metri pe o lungime de 700 de metri în linie dreaptă. În aval, râul intră zgomotos într-o peșteră, marcând începutul unui tunel subteran de peste 100 de metri, foarte greu de parcurs, care se încheie cu o cascadă în formă de evantai, de 7 metri înălțime, ce alimentează un lac.
Un traseu turistic străbate Cheile Galbenei, fiind dotat cu cabluri de oțel și lanțuri pentru sprijin. Datorită dificultății ridicate și pericolului prezentat, acest traseu este recomandat doar turiștilor experimentați și bine pregătiți fizic, nefiind potrivit în condiții meteorologice nefavorabile sau în perioadele de viituri.
O variantă a traseului urcă pe peretele stâncos al cheilor, unde se găsesc două puncte de belvedere, suspendate la aproximativ 200 de metri deasupra văii, oferind priveliști spectaculoase asupra canionului și peretelui opus, cu înălțimi de peste 300 de metri.
Sectorul de aval, până la întâlnirea cu Crișul Pietros, cunoscut și sub numele de Cheile Jgheabului, este la fel de impresionant, fiind marcat de cascade spectaculoase la confluențele cu afluenții de pe partea stângă. Această porțiune de chei este inaccesibilă, însă drumuri forestiere construite pe versanții adiacenți permit pe alocuri admirarea peisajului sălbatic.
