Dealul Cetății Devei, locuit înainte să fie ridicată cetatea: Primele urme de locuire, cu peste 2.000 de ani înainte de Hristos!
Cetatea medievală a Devei, un monument de arhitectură laică și istoric, a fost ridicată în mijlocul secolului al XIII-lea pe vârful Dealului Cetății, un con vulcanic ce se înalță la 378 m.
Datorită poziției sale strategice, cetatea a vegheat, de sus, orașul Deva timp de secole, controlând accesul în și din Transilvania pe valea râului Mureș.
Cercetările arheologice au scos la iveală urme de locuire datând din neolitic și epoca bronzului, iar prezența blocurilor de piatră cioplită, cu tăieturi distinctive în formă de coadă de rândunică, sugerează existența unor ruine ale unei fortificații dacice.
Primele urme de locuire, cu peste 2.000 de ani înainte de Hristos!
Primele urme de locuire umană a Dealului Cetăţii datează de la sfârşitul epocii neolitice, cu peste 2.000 de ani înainte de Hristos, aparţinând culturii Coţofeni.
„Înălţimi ca dealul cetăţii Deva erau locuri preferate de către triburile de păstori, purtători ai acestei culturi”, scria istoricul Octavian Floca, în lucrarea „Harta arheologică a municipiului Deva”, publicată în 1969, în anuarul Sargeţia.
Pe dealul cetăţii au fost descoperite de către arheologi vase şi coliere din bronz şi bucăţi de cupru brut datând din epoca primitivă. În aceeaşi zonă au fost descoperite vase dacice.
„În timpul stăpânirii romane, pe culmea acestui deal se înălţa o mică fortificaţie – castellum. Era un post de semnalizare şi control, reclamat atât de asigurarea drumului pe uscat şi pe apă de pe Valea Mureşului, cât şi de cerinţele de observaţie şi de semnalizare, solicitate de castrul învecinat de la Micia. Un rol excepţional, poate principal, a avut fără îndoială şi în paza şi observarea teritoriului aurifel de pe versantul sudic al Munţilor Apuseni. Din construcţia propriu-zisă a acestei fortificaţii romane, în urma suprapunerii cetăţii medievale, nu se mai vede nimic. Mărturie a existenţei ei au rămas resturi de dărâmături, ţigle şi cărămizi, obiecte ceramice şi metalice”, mai relata Octavian Floca.
