Aproape 50 de arhitecți și civici solicită ca Palatul Telefoanelor din Cluj să intre în patrimoniul orașului
Un grup format din aproape 50 de arhitecți și reprezentanți ai societății civile solicită autorităților locale din Cluj-Napoca intervenția urgentă pentru salvarea și valorificarea Palatului Telefoanelor, cunoscută și sub denumirea de centrala telefonică, situată în centrul orașului. Inițiativa este susținută de Asociația Societatea Organizată Sustenabil, condusă de activistul și fostul deputat Adi Dohotaru.
„Propunem Primăriei și Consiliului Local achiziționarea centralei telefonice denumită și Palatul Telefoanelor, clasarea clădirii pe lista Monumentelor Istorice din Cluj-Napoca și deschiderea ei pentru publicul larg pentru activități culturale și comunitare”, a transmis Adi Dohotaru într-un apel public.
Parteneriat public-academic pentru un viitor cultural
Printre soluțiile propuse se numără și o variantă alternativă la achiziția integrală de către Primăria Cluj-Napoca. Inițiatorii propun implicarea mediului universitar în procesul de salvare a clădirii, într-un parteneriat între autoritățile locale și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), alături de alte universități clujene.
„Alternativ achiziției clădirii doar de către primăria municipală, propunem primarului Emil Boc achiziția în parteneriat cu UTCN, posesoare recentă a mai multor imobile în zonă, dar și cu celelalte universități clujene, pentru a putea investi Palatul Telefoanelor cu funcțiuni publice specifice și potrivite structurii, compartimentării și plasticii arhitecturale, pe care viitorul utilizator nu le poate altera semnificativ, datorită valorii acestora de patrimoniu arhitectural recent.”
O clădire cu valoare arhitecturală și istorică
Palatul Telefoanelor, construit în două etape – prima în anul 1969 și a doua în 1976 – este opera reputatului arhitect și urbanist Vasile Mitrea și reprezintă un reper important al arhitecturii românești din perioada 1960–1970. Imobilul este considerat emblematic pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă.
„Clădirea a fost realizată după planurile reputatului arhitectul și urbanist Vasile Mitrea în două etape succesive, prima în anul 1969 și a doua prin adăugarea ultimului etaj în anul 1976, și este reprezentativă pentru arhitectura românească a anilor ’60-’70 și pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă”, subliniază inițiatorii.
Destinația inițială a clădirii a fost una tehnică și publică, fiind folosită ca centrală de telefonie, cu spații dedicate utilizatorilor – cabine telefonice și ghișee – la parter.
De ce este importantă salvarea Palatului Telefoanelor?
Transformarea acestei clădiri într-un spațiu deschis publicului pentru activități culturale și educaționale ar contribui la conservarea memoriei arhitecturale recente a orașului și la revitalizarea centrului Clujului. Propunerea vine într-un moment în care tot mai multe spații publice sunt în pericol de a fi înlocuite cu dezvoltări imobiliare speculative.
Grupul de arhitecți și activiști atrage atenția că structura și compartimentarea clădirii se pretează la funcțiuni culturale moderne, fără a necesita intervenții majore care să afecteze valoarea sa arhitecturală. Mai mult, deschiderea imobilului către comunitate ar putea transforma Palatul Telefoanelor într-un nou pol de interes cultural și educațional în Cluj-Napoca.
