Armata de ingineri ai Clujului
Clujul a învățat să-și promoveze informaticienii, economiștii, absolvenții de științe sociale, medicii (și bine că a făcut asta!) dar vorbește prea puțin despre una dintre cele mai importante resurse ale sale pentru economia viitorului imediat: armata de ingineri formată de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN).
În ultimele decenii, UTCN a rămas, cel puțin la nivel de imagine publică, în umbra Universității Babeș-Bolyai și, mai recent, a UMF „Iuliu Hațieganu”, care a câștigat vizibilitate și prestigiu inclusiv prin managementul performant al Ancăi Buzoianu.
Clujul nu a avut niciodată relația aproape organică pe care Timișoara a construit-o cu Politehnica sa. În Timișoara anilor ’90, Politehnica era un reper central al identității economice și universitare a orașului. Gravitația Timișoarei în jurul Politehnicii era precum mișcarea Pământului în jurul Soarelui. In acea perioadă Politehnica de la Timișoara era mai bine cotată ca UTCN, însă între timp, în ultimii ani, UTCN-ul clujean a luat fața celebrei Poli de la Timișoara, însă, la Cluj, centrul de gravitație universitară a rămas UBB, căreia i s-a alăturat tot mai puternic UMF.
Numai că revoluțiile tehnologice și climatice încep să schimbe ierarhiile.
Inteligența artificială pune deja sub semnul întrebării relevanța economică a unor specializări universitare. La FSEGA, de exemplu, activități tradiționale ale contabililor, analiștilor financiari juniori, specialiștilor în raportare bancară sau marketing sunt tot mai ușor de automatizat. În alte facultăți ale UBB, traducătorii, redactorii de conținut, specialiștii în comunicare sau juriștii care lucrează cu documente standardizate se confruntă cu aceeași presiune.
Nu înseamnă că aceste profesii vor dispărea, ci că o parte din munca lor va putea fi realizată de AI, mai repede și mai ieftin. Iar primele afectate ar putea fi tocmai locurile de muncă pentru absolvenții aflați la început de carieră.
Paradoxul este că aceeași inteligență artificială care amenință o parte dintre profesiile tradiționale crește spectaculos importanța inginerilor.
Revoluția AI nu înseamnă doar algoritmi și programatori, ci și centre de date, rețele electrice, energie, sisteme de răcire, automatizări și infrastructură fizică. În spatele fiecărui model AI se află o cantitate uriașă de inginerie. Fără ingineri electricieni, energeticieni și specialiști în automatizări, revoluția AI rămâne doar software fără priză.
Schimbările climatice creează o altă urgență. Apa devine o resursă tot mai prețioasă, iar administrarea ei, tot mai complicată și costisitoare. Inginerii hidrotehnicieni, de instalații și de mediu vor fi esențiali pentru orașele viitorului: de la reducerea pierderilor din rețele până la reciclarea apei, eficiența energetică a clădirilor și adaptarea infrastructurii la fenomene meteo extreme.
Nici inginerii constructori nu trebuie uitați. Chiar dacă sectorul construcțiilor traversează o perioadă de stagnare, nevoia de infrastructură modernă, clădiri eficiente energetic, drumuri, poduri și căi ferate rămâne uriașă. România însăși, cu infrastructura rămasă în urma dezvoltării economice, demonstrează cât de importantă este această profesie iar noile tehnologii și adaptarea la schimbările climatice vor face ingineria civilă tot mai relevantă și mai sofisticată.
La fel, inginerii mecanici, auto și mecatroniști devin indispensabili într-o industrie care trece prin electrificare, robotizare și automatizare. Mașina viitorului nu va fi construită exclusiv de programatori, după cum nici fabrica viitorului nu va funcționa doar cu inteligență artificială.
Desigur, AI va transforma și ingineria, va automatiza proiectare, calcule și simulări dar există o diferență fundamentală între a genera un raport financiar sau un text de marketing și a proiecta, construi și întreține o rețea electrică, o uzină, un sistem de alimentare cu apă sau o infrastructură industrială.
Aici se află marea oportunitate a UTCN.
Clujul, al cărui principal motor economic și de dezvoltare este ecosistemul universitar, trebuie să înceapă să-și promoveze mult mai puternic universitatea tehnică. Nu în detrimentul UBB sau UMF, ci pentru a-și echilibra inteligent modelul de dezvoltare.
Avem nevoie de mai multă vizibilitate pentru inginerie, de parteneriate industriale puternice, de investiții în laboratoare, de proiecte aplicate și de o strategie prin care Clujul să atragă companii care nu doar scriu cod, ci proiectează tehnologii, echipamente și infrastructuri.
Ani la rând, Clujul și-a construit imaginea de oraș al IT-ului, al serviciilor. Următoarea etapă ar putea fi aceea de oraș al ingineriei avansate.
Într-o lume dominată de AI, energie scumpă, resurse limitate și infrastructuri tot mai complexe, nu va conta doar cine dezvoltă inteligența artificială, ci și cine construiește lumea fizică în care aceasta funcționează, iar Clujul are deja o armată de oameni pregătiți pentru această misiune. Trebuie doar să înțeleagă cât de valoroasă este.
Poate că a venit momentul ca UTCN să nu mai fie universitatea din umbra UBB-ulu (cu tot respectul pentru universitatea al cărei absolvent sunt și eu), ci universitatea în jurul căreia Clujul își construiește viitorul.
