Aurora Tașică Simu: „Statul român a ales să cedeze controlul unui obiectiv energetic strategic – Tarnița-Lăpuștești”
Deputatul de Cluj Aurora Tașică Simu atrage atenția asupra unei decizii majore în domeniul energetic, cu implicații strategice pe termen lung pentru România. Potrivit acesteia, Statul Român, prin compania Hidroelectrica, a decis oficial, în data de 27 ianuarie 2026, să nu construiască singur hidrocentrala de la Tarnița-Lăpuștești, un proiect care ar putea deveni cea mai mare „baterie naturală” a României, cu o putere instalată de 1.000 MW.
În schimb, autoritățile au optat pentru un parteneriat 50-50% cu compania franceză de stat EDF Power Solutions, cedând astfel jumătate din controlul asupra unui obiectiv considerat esențial pentru securitatea energetică națională.
Euforia bursieră și realitatea din spate
În aceeași zi, 27 ianuarie 2026, acțiunile Hidroelectrica au atins un maxim istoric la Bursa de Valori București, de 138,40 lei/acțiune, pe fondul anunțului privind parteneriatul cu gigantul francez. Dincolo de reacția pozitivă a pieței, deputatul clujean subliniază că există un mecanism mai puțin vizibil care explică de ce statul român a ajuns în situația de a împărți controlul asupra proiectului: „Dincolo de evoluția bursieră de moment, datoria mea este să explic mecanismul real prin care Statul Român a ajuns să cedeze jumătate din controlul asupra unui obiectiv de importanță majoră pentru sistemul energetic național”, afirmă Aurora Tașică Simu.
Context politic asumat la nivel înalt
Colaborarea cu partea franceză nu este una întâmplătoare. Aceasta a fost agreată la nivel politic încă din 9 decembrie, cu ocazia întâlnirii de la Paris dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele Franței, Emmanuel Macron: „Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie”, a declarat atunci președintele României.
Întrebarea esențială rămâne însă: de ce a fost nevoie de un partener extern, în condițiile în care Hidroelectrica a înregistrat profituri record?
Profituri record, investiții ratate
Deputatul de Cluj arată că, din punct de vedere financiar, Hidroelectrica avea capacitatea de a susține integral proiectul Tarnița-Lăpuștești.
În 2023, compania a înregistrat un profit net istoric de 6,3 miliarde lei, echivalentul a 1,27 miliarde euro, în timp ce costul total estimat al hidrocentralei este de aproximativ 1 miliard euro. Practic, investiția putea fi acoperită din profitul unui singur an.
Și în 2024, profitul a fost de 884 milioane euro, sumă care acoperea aproape 90% din necesarul de investiție.
Mecanismul decapitalizării
Potrivit analizei realizate de Aurora Tașică Simu, problema nu a fost lipsa banilor, ci decizia politică de a decapitaliza compania. În 2022, Guvernul a adoptat OUG nr. 3/2022, care obligă companiile de stat să distribuie 90% din profit către bugetul de stat, sub formă de dividende.
Ordonanța conține însă o excepție explicită, care permite Guvernului, „în cazuri temeinic justificate”, să aprobe distribuirea a doar 50% din profit, restul fiind păstrat pentru investiții strategice. Această excepție nu a fost aplicată în cazul proiectului Tarnița-Lăpuștești: „Au folosit din nou legea împotriva interesului național. Este aceeași miopie economică pe care o vedem de ani de zile: ne vindem viitorul energetic pentru a acoperi cheltuielile curente ale statului”, susține deputatul.
Ca acționar majoritar, prin Ministerul Energiei, cu aproximativ 80% din acțiuni, statul a decis ca peste 90% din profiturile record ale Hidroelectrica să fie direcționate către buget, în loc să fie investite în dezvoltare.
Parteneriatul, o consecință politică
După golirea resurselor financiare necesare investiției, Guvernul a invocat nevoia unui „partener strategic” pentru realizarea hidrocentralei. Astfel s-a ajuns la acordul cu EDF, prin care România cedează 50% din proprietatea și controlul asupra proiectului Tarnița-Lăpuștești.
Concluzie: o decizie politică, nu o necesitate economică
„Nu lipsa banilor a împiedicat Hidroelectrica să construiască singură Tarnița-Lăpuștești, ci decizia politică de a drena resursele companiei. Hidroelectrica a avut banii necesari, dar statul a ales să îi folosească pentru dividende, sacrificând investițiile strategice de interes național”, concluzionează deputatul de Cluj, Aurora Tașică Simu.
Declarația readuce în prim-plan o dezbatere esențială: cum își gestionează statul român companiile strategice și dacă politica de dividende pe termen scurt nu compromite securitatea energetică și dezvoltarea pe termen lung a României.
