Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT. Percheziții la locuința din Mogoșoaia într-un dosar cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro (VIDEO)
Dimineață complicată pentru Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a fost oprit luni dimineață, 21 septembrie 2026, în trafic și adus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii DIICOT și polițiștii desfășoară una dintre cele cinci percheziții domiciliare efectuate într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Prejudiciul indicat de anchetatori depășește 1,1 milioane de euro, iar cercetările privesc o presupusă schemă începută în 2021, în care unei persoane i-ar fi fost promis accesul la o finanțare externă de milioane de euro în schimbul depunerii unor importante sume de bani cu titlu de garanție.
Operațiunea este coordonată de DIICOT – Structura Centrală împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR. Cinci mandate de percheziție sunt puse în executare în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, iar una dintre locațiile vizate este domiciliul lui Călin Georgescu. Potrivit informațiilor apărute în dimineața operațiunii, fostul candidat prezidențial a fost oprit în trafic și dus la domiciliu pentru desfășurarea percheziției în prezența sa. Unele relatări arată că se îndrepta spre o sală de sport sau un bazin în momentul în care a fost oprit.
DIICOT vorbește despre un grup format în 2021 și o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro
Comunicatul anchetatorilor oferă o imagine mult mai amplă decât simpla informație privind percheziția de la Mogoșoaia. Potrivit DIICOT, cercetările privesc trei persoane – doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani – despre care procurorii afirmă că ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat. Acesta ar fi acționat coordonat în România și Marea Britanie pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste. În comunicatul oficial, DIICOT nu nominalizează persoanele, însă presa îl identifică pe Călin Georgescu drept persoana de 64 de ani vizată de operațiunea de luni.
Anchetatorii descriu un mecanism prin care membrii presupusului grup s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri capabili să faciliteze obținerea unor finanțări importante pentru dezvoltarea unor afaceri. O persoană ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro de la o instituție bancară, însă pentru accesarea banilor trebuia depusă o garanție. Potrivit DIICOT, persoana vătămată ar fi transferat în acest context peste un milion de euro. Ulterior, suspecții ar fi susținut că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, cu condiția constituirii unei garanții suplimentare, iar victima ar mai fi transferat încă 100.000 de euro. Prejudiciul indicat de anchetatori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
În formularea comunicată public de anchetatori, cauza privește „constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”. Este însă esențială distincția dintre acuzație și vinovăție: suntem într-o anchetă penală în desfășurare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege.
Dosarul nu a apărut peste noapte. Plângerea fusese depusă încă din ianuarie 2024
Operațiunea din 21 septembrie 2026 reprezintă o etapă spectaculoasă a anchetei, dar dosarul are o istorie mult mai lungă. Existența plângerii era cunoscută public de aproape doi ani. Un om de afaceri din Buzău formulase încă din ianuarie 2024 o plângere penală prin care susținea că fusese prejudiciat cu aproximativ un milion de euro într-o presupusă operațiune financiară în care îl indica și pe Călin Georgescu. Într-o etapă anterioară, DIICOT desfășura cercetările in rem, adică asupra faptelor reclamate, nu împotriva unei persoane căreia să îi fi fost stabilită atunci calitatea de suspect.
Potrivit informațiilor publicate anterior pe baza plângerii, omul de afaceri susținea că îl cunoscuse pe Georgescu în 2021 și că ulterior fusese pus în legătură cu persoane care ar fi putut facilita accesul la o linie externă de credit. Schema descrisă atunci în presă seamănă cu mecanismul prezentat acum oficial de DIICOT: o finanțare inițială de aproximativ 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții importante, urmată de dificultăți în obținerea efectivă a banilor și de solicitările persoanei vătămate de a-și recupera suma.
Plângerea consultată anterior de presă conținea însă și alte afirmații, inclusiv referitoare la presupuse tranzacții cu metale prețioase și la destinația pe care ar fi urmat să o aibă o parte dintre fondurile unei eventuale finanțări. Acestea sunt susțineri din plângere și din relatările bazate pe aceasta, nu concluzii judiciare definitive și nici toate nu apar în comunicatul oficial al DIICOT privind perchezițiile din 21 septembrie.
De la 6 milioane la 15 milioane de euro. Mecanismul descris de procurori
Ceea ce oferă acum DIICOT este pentru prima dată o descriere oficială, concentrată, a presupusului mecanism cercetat. Conform anchetatorilor, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată perspectiva unei finanțări externe de 6 milioane de euro. Pentru obținerea acesteia ar fi fost necesară depunerea unei garanții, ceea ce ar fi determinat transferarea unei sume de peste un milion de euro. Finanțarea promisă nu s-ar fi concretizat, iar ulterior ar fi apărut o nouă ofertă: majorarea acesteia până la 15 milioane de euro, dacă persoana interesată achita încă o garanție. Această nouă solicitare ar fi dus la transferarea altor 100.000 de euro.
Pentru procurori, miza anchetei este acum stabilirea rolului exact al fiecărei persoane, traseului banilor și a împrejurărilor în care au fost făcute promisiunile privind finanțarea. Faptul că perchezițiile sunt efectuate simultan în cinci locații și că dosarul este instrumentat de Structura Centrală a DIICOT împreună cu Direcția de Investigații Criminale arată amploarea actualei operațiuni, fără ca amploarea unei anchete să poată fi confundată, în sine, cu dovada vinovăției celor vizați.
Călin Georgescu, oprit în trafic și adus la casa din Mogoșoaia
Imaginea dimineții de luni este inevitabil una cu impact public major. Călin Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuți foști candidați la Președinția României, este oprit în trafic de autorități și adus la propria locuință, unde procurorii și polițiștii desfășoară o percheziție. Informațiile disponibile la primele ore ale dimineții arată că acesta nu fusese inițial dus direct la sediul DIICOT, ci la proprietatea din Mogoșoaia, tocmai în contextul percheziției efectuate acolo. Ulterior, persoanele vizate urmau să ajungă la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru audieri.
Este importantă și terminologia. Faptul că Georgescu a fost „ridicat din trafic” sau oprit și condus la domiciliul percheziționat nu trebuie confundat automat cu reținerea pentru 24 de ore, care reprezintă o măsură procesuală distinctă. La momentul informațiilor disponibile în primele ore ale zilei de 21 septembrie, datele certe priveau oprirea sa, aducerea la locuința din Mogoșoaia, percheziția și perspectiva audierilor. Orice eventuală măsură procesuală ulterioară trebuie anunțată separat și nu poate fi anticipată.
Dosarul de 1,1 milioane de euro este diferit de celelalte cauze care îl privesc pe Călin Georgescu
Un alt element important pentru înțelegerea situației este separarea dosarelor. Ancheta DIICOT privind presupusa înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro nu trebuie confundată cu procesul penal distinct în care Călin Georgescu este judecat alături de alte persoane pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale. În acel dosar separat, procesul pe fond a început în septembrie 2026 la Curtea de Apel București, primul termen fiind amânat, iar următoarea ședință fiind stabilită pentru 28 septembrie.
În cauza respectivă, Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. Aceste acuzații aparțin însă unui alt dosar, instrumentat separat, și nu constituie obiectul perchezițiilor DIICOT de luni.
Separarea este esențială atât juridic, cât și jurnalistic. Existența mai multor dosare nu permite combinarea acuzațiilor într-o singură poveste și nici folosirea uneia dintre cauze ca probă a vinovăției în cealaltă.
De ce perchezițiile din 21 septembrie reprezintă un moment important în anchetă
Până acum, una dintre informațiile esențiale despre acest dosar era că plângerea exista și că DIICOT efectua cercetări. În 2025, informațiile publice indicau explicit faptul că dosarul se afla în faza cercetărilor in rem. Operațiunea din 21 septembrie 2026 arată că ancheta a avansat substanțial: procurorii au obținut cinci mandate de percheziție, au descins simultan în mai multe locații și descriu public un presupus grup format din trei persoane, un mecanism de acțiune și un prejudiciu care depășește 1,1 milioane de euro.
În același timp, există limite clare ale informației disponibile în această etapă. Un comunicat privind perchezițiile descrie ipoteza anchetatorilor, nu verdictul unei instanțe. Percheziția este un mijloc de obținere a probelor, nu o condamnare, iar audierea unei persoane nu stabilește vinovăția acesteia. Abia evoluția dosarului va arăta ce probe au fost ridicate, ce calități procesuale vor avea persoanele vizate, dacă vor fi dispuse măsuri preventive și, în cele din urmă, dacă procurorii vor considera că există suficiente probe pentru trimiterea în judecată.
Un prejudiciu uriaș și o anchetă care se întinde pe mai mulți ani
Dincolo de notorietatea lui Călin Georgescu, centrul juridic al dosarului rămâne presupusa pierdere a peste 1,1 milioane de euro. DIICOT susține că trei persoane ar fi acționat coordonat încă din septembrie 2021, în România și Marea Britanie, pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste. Persoana vătămată ar fi fost convinsă să plătească peste un milion de euro pentru accesarea finanțării inițiale și încă 100.000 de euro atunci când perspectiva creditului ar fi crescut de la 6 la 15 milioane de euro.
Plângerea penală a ajuns la DIICOT în ianuarie 2024, cercetările au continuat în anii următori, iar acum, în septembrie 2026, anchetatorii au trecut la o operațiune simultană cu cinci percheziții. Această cronologie arată că nu este vorba despre un dosar apărut în ultimele zile și nici despre o anchetă deschisă ca reacție la un eveniment politic imediat, ci despre o cauză cu rădăcini în tranzacții reclamate ca fiind începute cu ani înainte și într-o plângere penală depusă cu mult înaintea perchezițiilor de astăzi.
Ce urmează după percheziții
În orele următoare, miza se mută de la imaginile spectaculoase ale descinderilor către conținutul efectiv al dosarului. Persoanele vizate urmează să fie audiate, iar procurorii vor decide, în funcție de probe și de situația procesuală a fiecăreia, care sunt pașii următori. La această oră nu trebuie anticipată nici reținerea, nici arestarea și nici trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu în această cauză.
Cert este că 21 septembrie 2026 marchează o etapă majoră în dosarul presupusei înșelăciuni de peste 1,1 milioane de euro. Ceea ce timp de aproape doi ani a fost cunoscut public în primul rând ca o plângere a unui om de afaceri și o anchetă desfășurată asupra faptelor a ajuns acum la cinci percheziții coordonate de Structura Centrală a DIICOT, inclusiv la locuința fostului candidat prezidențial.
Pentru Călin Georgescu, momentul vine într-o perioadă în care se află deja în centrul altor proceduri judiciare. Pentru DIICOT, urmează însă partea decisivă: transformarea suspiciunilor descrise în comunicatul de luni în probe care să reziste rigorilor unei eventuale judecăți. Iar pentru spațiul public, regula trebuie să rămână aceeași indiferent de simpatia sau antipatia politică față de fostul candidat: acuzațiile trebuie prezentate integral și verificate, dar vinovăția nu poate fi decretată înaintea justiției.
Până când ancheta va produce noi date, acestea sunt cele două realități care trebuie păstrate simultan: DIICOT investighează acuzații extrem de grave, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de euro, iar Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Călin Georgescu Președinte