Cămașa de Paști din Măguri-Răcătău: cusută pe ascuns, purtată cu mândrie

În satul de munte Măguri-Răcătău, din județul Cluj, cămașa de Paști nu era doar o piesă vestimentară, ci o declarație de identitate, migală și frumusețe interioară. Povestirile bătrânelor din sat păstrează și astăzi vie amintirea unei tradiții tainice și pline de emoție, în care fetele coseau cu migală modele deosebite, în secret absolut, pentru a ieși în lume, de Paști, în cea mai frumoasă cămașă.

„Modelul cusut pe cămașă era un mare secret și, totodată, o competiție între fete, în alegerea celui mai frumos, dar pe care să nu-l aibă nimeni”, ne spune o localnică din Măguri-Răcătău.

Cusătura – între artă, discreție și orgoliu

Fetele lucrau în taină, fie la șezători, fie acasă, pe ascuns, departe de ochii celorlalte. Nu era vorba doar de meșteșug, ci și de originalitate: fiecare își dorea să creeze un model care să nu semene cu al altora. Era o competiție tăcută, dar intensă, dusă cu ac și ață, în nopțile de post, la lumina lămpii.

De Paști, când lumea se aduna la biserică sau la joc, fiecare fată își etala cu mândrie creația. Era momentul în care, după atâtea ore de trudă, cămașa cusută în taină devenea motiv de admirație și respect în ochii comunității.

Postul Mare – vreme de pregătire și creație

Perioada postului nu era doar una spirituală, ci și un timp al muncii migăloase. Femeile torceau, țeseau, coseau, învăluite în credința că de Înviere, omul trebuie să poarte haine noi, curate, ca simbol al renașterii și purificării.

Nu întâmplător, în satele de munte, exista vorba: „Paștile falnice, tot în coji de ouă și-n cămeșe nouă!”

Această zicală arăta clar că Paștele era o sărbătoare a bucuriei, a frumuseții și a reînnoirii, nu doar sufletești, ci și în ceea ce privea portul popular.

Cămașa – simbol de apartenență și rafinament

Cămașa de Paști cusută în Măguri-Răcătău nu era oricare: modelele erau inspirate din natură, din geometria spirituală și din simboluri ancestrale, purtate din generație în generație. Însă fiecare fată își punea amprenta personală, dând naștere unor modele unice, irepetabile, care spuneau povestea răbdării, creativității și a viselor tinereții.

O moștenire de păstrat și dus mai departe

Astăzi, în lumea hainelor „gata de purtat”, povestea cămășii cusute pe ascuns, cu suflet, în Munții Apuseni, pare desprinsă dintr-o altă lume. Dar ea rămâne un simbol puternic al feminității, al mândriei rurale și al unei identități culturale autentice, care merită redescoperite și transmise mai departe.