Deputatul Pollyanna Hangan denunță „omerta jeturilor de lux – PSD”: de la Dragnea și Nordis până la zborurile lui Cristian Deliorga

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputata USR de Hunedoara Pollyanna Hangan readuce în atenția publică o succesiune de controverse legate de călătorii cu avioane private în care, de-a lungul ultimilor ani, au apărut numele unor politicieni, magistrați și conducători de instituții. Parlamentara le pune într-o singură cronologie, de la vacanța lui Liviu Dragnea din 2019 și zborurile Nordis din 2022 până la deplasările din 2026 spre Mykonos și Nisa în care apare judecătorul CCR Cristian Deliorga. Hangan folosește un termen extrem de dur pentru ceea ce consideră lipsa de transparență din jurul acestor episoade: „Mafia are un singur cuvânt pentru tăcerea asta organizată. Omerta.” Afirmația reprezintă caracterizarea politică a deputatei; cazurile invocate au situații juridice și explicații publice diferite și nu pot fi tratate automat ca făcând parte din aceeași faptă sau rețea.

Intervenția Pollyannei Hangan vine într-un moment în care zborurile private din iulie 2026 au readus tema în centrul atenției. Documente publicate de NewsCenter și PressOne indică două deplasări distincte în care apare numele judecătorului Curții Constituționale Cristian Deliorga: una spre Nisa, pe 3 iulie, și alta spre Mykonos, pe 8 iulie. În cazul cursei spre Mykonos, lista celor 13 pasageri publicată de presă îi includea, printre alții, pe Deliorga, pe președintele Tribunalului Constanța Marius Cătălin Croitoru, Victor Ponta, Florin Manole, senatorul UDMR István-Loránt Antal, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României Mihai Daraban și mai mulți oameni de afaceri.

Pentru Pollyanna Hangan, aceste informații nu trebuie privite izolat. Deputata USR construiește o cronologie a controverselor legate de avioanele private și cere, în esență, mai multă transparență cu privire la cine a organizat deplasările, cine le-a plătit și în ce calitate au participat demnitarii sau persoanele cu funcții publice.

„Să mai vorbim un pic despre omerta jeturilor de lux, pentru că probabil unele nume au cam fost uitate”, își începe Hangan mesajul.

De la vacanța lui Dragnea la zborurile Nordis

Primul episod amintit de deputata hunedoreană îl privește pe fostul lider PSD Liviu Dragnea. „În 2019, de exemplu, Liviu Dragnea a zburat spre Maldive. Biletul lui a fost plătit de trezorierul PSD din subvenția primită de la stat pentru PSD”, afirmă Hangan.

Documentele din dosarul fostului trezorier PSD Mircea Drăghici, relatate în 2022 de G4Media și TVR, arătau că Dragnea, partenera sa de atunci și o altă persoană au plecat în ianuarie 2019 într-o vacanță în Maldive. Componenta efectuată cu avionul privat a fost până la Sofia, iar la întoarcere aeronava privată a fost folosită de la Istanbul spre România. Potrivit procurorilor citați de TVR, costurile au depășit 100.000 de lei și au fost achitate din subvenția primită de PSD de la stat.

Următorul capitol din cronologia prezentată de Hangan este Nordis: „2022, Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis, Laura Vicol, toți au zburat cu avioanele Nordis”, afirmă deputata.

În noiembrie 2024 au fost publicate documente de zbor potrivit cărora Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis și Laura Vicol s-au aflat în 2022 la bordul unui avion privat închiriat de Nordis de la Țiriac Air. Unul dintre documente privea cursa Nisa–București din 30 mai 2022, după Marele Premiu de Formula 1 de la Monaco. Ulterior a fost făcut public și un document pentru o deplasare la Madrid.

Controversa a fost amplificată ulterior de apariția zborurilor în documentele anchetei penale Nordis. Referatul DIICOT citat de HotNews susține că persoane investigate în dosarul Nordis ar fi cheltuit aproximativ 1,5 milioane de euro pe zboruri cu avioane private și elicoptere către diferite destinații. Printre cursele identificate de anchetatori apar și zborurile în care au călătorit politicienii menționați. Cele două curse București–Madrid–București și București–Nisa–Paris–Nisa–București au avut, potrivit documentelor citate, costuri de 34.900, respectiv 42.700 de euro.

Această distincție este importantă: suma de aproximativ 1,5 milioane de euro nu reprezintă exclusiv costul zborurilor lui Ciolacu, Grindeanu, Simonis și Vicol, ci cuantumul mai larg al cheltuielilor cu avioane private și elicoptere despre care procurorii vorbesc în referatul DIICOT.

În momentul apariției primelor dezvăluiri, politicienii au oferit explicații sau au contestat informațiile. Sorin Grindeanu a declarat ulterior, în legătură cu deplasarea la Madrid, că aceasta a fost privată și că și-a plătit participarea din banii proprii, iar Alfred Simonis a susținut că deplasările sale private au fost suportate din fonduri personale. Marcel Ciolacu a afirmat că nu a călătorit niciodată pe banii altcuiva.

Gabriel Vlase și cursele de Formula 1. SIE a oferit propria explicație

Pollyanna Hangan îl introduce apoi în această cronologie pe Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informații Externe: „Probabil că ați uitat, dar în 2024, Gabriel Vlase, șeful SIE, un apropiat al PSD și el, a zburat în Baku și Abu Dhabi, să vadă Formula 1. Tot cu jet privat și asta în timp ce țara era în plină criză de securitate”, spune deputata.

În acest punct, declarația trebuie completată cu explicația oficială oferită la momentul respectiv de SIE. Instituția a confirmat prezența lui Gabriel Vlase atât la Baku, cât și la Abu Dhabi, dar a susținut că deplasările au fost misiuni externe. În cazul Baku, SIE a precizat că directorul instituției participase la Baku Security Forum și că prezența la Marele Premiu de Formula 1 s-a făcut la invitația gazdelor. În cazul Abu Dhabi, instituția a afirmat că deplasarea a fost realizată cu un avion de linie și că participarea la cursa de Formula 1 s-a făcut, de asemenea, la invitația gazdelor.

Prin urmare, caracterizarea potrivit căreia deplasările ar fi fost făcute pur și simplu „să vadă Formula 1” reprezintă interpretarea politică formulată de Hangan și nu explicația oficială a SIE.

2026: Deliorga apare în două zboruri private, spre Nisa și Mykonos

Cel mai recent capitol invocat de deputata USR este și cel care a readus întreaga temă în actualitate: „Și, în fine, acum, în 2026, judecătorul CCR Cristian Deliorga, care a beneficiat nu de unul, ci de două zboruri, la Mykonos și pe Coasta de Azur”, afirmă Pollyanna Hangan.

Existența celor două deplasări este susținută de documentele de zbor publicate în septembrie. Pe 3 iulie 2026, un avion privat operat de Toyo Aviation a plecat de la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu către Nisa. Pe lista pasagerilor consultată de NewsCenter apare Cristian Deliorga, împreună cu membri ai familiei sale, președintele CCIR Mihai Daraban și alte persoane.

Cinci zile mai târziu, pe 8 iulie, un alt avion privat a plecat de la București-Băneasa către Mykonos. De această dată lista celor 13 pasageri era mult mai eterogenă și reunea reprezentanți ai unor instituții, politicieni și oameni de afaceri. Printre numele publicate se aflau Cristian Deliorga, Marius Cătălin Croitoru, Victor Ponta, Florin Manole, Nicolae Bănicioiu, Ovidiu Silaghi, senatorul UDMR István-Loránt Antal, Bogdan Mîndrescu, Gruia Stoica, Mihai Daraban și alți pasageri.

Camera de Comerț și Industrie a României a susținut că deplasarea spre Mykonos a avut un scop profesional. Președintele CCIR, Mihai Daraban, a declarat că grupul s-ar fi întâlnit acolo cu parteneri din Statele Unite și a confirmat că deplasarea a fost plătită de Cameră.

Apariția președintelui Tribunalului Constanța în această deplasare a avut însă și o consecință instituțională. Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și a început verificări privind o posibilă încălcare a normelor de conduită din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor de către Marius Cătălin Croitoru. Autosesizarea reprezintă deschiderea unor verificări și nu echivalează cu stabilirea unei abateri.

Senatoarea PSD Alina Elena Tănăsescu s-a retras din comisia de anchetă după dezvăluirile privind propriul zbor

Pollyanna Hangan aduce în discuție și un episod care a făcut situația și mai complicată politic: cazul senatoarei PSD Alina Elena Tănăsescu: „Și-a mai apărut încă o surpriză, doamna Alina Elena Tănăsescu, senatoare PSD, pusă chiar în comisia care ar trebui să ancheteze aceste zboruri. Doamna a trebuit să se retragă din comisie, pentru că și-a dat seama că apare și ea pe o listă de zboruri private cu jeturi de lux”, afirmă deputata USR.

Faptul central este confirmat: Alina Elena Tănăsescu a anunțat pe 9 septembrie că se retrage din comisia de anchetă a Senatului care urma să investigheze circumstanțele zborului privat al lui Cristian Deliorga spre Mykonos. Decizia a venit după ce G4Media publicase informații potrivit cărora senatoarea călătorise, la rândul ei, cu un avion privat operat de aceeași companie, Toyo Aviation.

Tocmai această succesiune de nume și situații este folosită de Pollyanna Hangan pentru a construi acuzația politică din finalul intervenției sale: „Pentru toate aceste zboruri există o singură regulă. Sunt super, super secrete.”

Afirmația este retorică: unele dintre deplasări au devenit cunoscute prin investigații jurnalistice sau documente din dosare judiciare, în timp ce pentru altele instituțiile și persoanele implicate au oferit ulterior explicații publice.

Dar Hangan susține că problema fundamentală este tocmai faptul că explicațiile apar adesea abia după ce informațiile ajung în presă. De aici și formula cu care își încheie intervenția: „Mafia are un singur cuvânt pentru tăcerea asta organizată. Omerta.”

Este o acuzație politică foarte severă și nu trebuie confundată cu existența unei constatări judiciare privind o structură infracțională comună. Episoadele invocate de parlamentara USR sunt diferite atât ca perioadă, cât și ca participanți, sursă de finanțare și situație juridică. Ceea ce le unește în discursul său este folosirea aviației private de către persoane aflate sau care s-au aflat în poziții importante ale statului și întrebarea privind transparența costurilor și scopului acestor deplasări.

În cazul Dragnea există documentele din dosarul fostului trezorier PSD privind plata din subvenția partidului. În cazul Nordis există documente de zbor și referatul DIICOT care consemnează cheltuieli foarte mari pentru aviație privată. În cazul lui Gabriel Vlase există explicația oficială a SIE potrivit căreia deplasările au avut caracter de misiune externă. Iar în cazul zborurilor din 2026 există liste de pasageri publicate de presă, explicația CCIR privind deplasarea la Mykonos și verificările declanșate de Inspecția Judiciară în privința președintelui Tribunalului Constanța.

Dincolo de limbajul politic ales de Pollyanna Hangan, întrebarea de interes public rămâne aceeași pentru fiecare caz în parte: cine a plătit, care a fost scopul deplasării și în ce condiții au beneficiat persoane cu funcții publice de transportul cu aeronave private?

Iar aceasta este, în esență, tema pe care deputata USR de Hunedoara încearcă să o readucă în atenție atunci când vorbește despre „omerta jeturilor de lux”.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google