Locul de obârșie al Crișului Alb, râul de legendă al moților crișeni
Crișul Alb își are obârșia pe pantele estice ale impunătorilor Munți Bihor, la o altitudine de aproximativ 900 de metri, sub vârful Cartezul. De aici, apele sale limpezi își încep călătoria către vest, urmând un traseu spectaculos și variat.
În prima parte a cursului, de la izvoare până în zona orașului Brad, Crișul Alb prezintă un caracter torențial, cu o albie majoră îngustă, specifică zonelor montane. Debitul este puternic influențat de topirea zăpezilor și de ploile frecvente, făcând din această porțiune a râului un element dinamic al peisajului.
Pe măsură ce se apropie de Sebiş, valea Crișului Alb se lărgește considerabil, iar râul începe să formeze numeroase meandre, oferind privitorului peisaje pitorești și o natură bogată. Totuși, între Hălmagiu și Gurahonț, râul străbate o zonă spectaculoasă de chei, unde relieful abrupt și stâncos creează un decor impresionant.
După confluența cu Cigherul, Crișul Alb își modifică direcția, curgând spre nord-vest, continuându-și drumul prin depresiuni și câmpii, îmbogățind zona prin care trece atât din punct de vedere natural, cât și economic.
Crișul Alb nu este doar un simplu curs de apă, ci un simbol al vieții și al diversității geografice din vestul României, marcând peisajele și comunitățile de-a lungul cărora se strecoară.
