PUZ-ul Metroului din Cluj-Napoca, aprobat în Consiliul Local. Emil Boc: termenul de finalizare rămâne 2031!
Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au votat marți, 23 decembrie 2025, aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Metroul din Cluj. Proiectul a fost adoptat cu 23 de voturi pentru și 3 abțineri.
În cadrul ședinței de Consiliu Local, primarul Emil Boc a explicat schimbările apărute în ceea ce privește finanțarea proiectului, subliniind că Metroul din Cluj nu mai este inclus în PNRR, urmând să fie finanțat prin fondurile de coeziune.
„Guvernul României a decis ca proiectele din PNRR de infrastructură să fie transferate pe fondurile de coeziune. Astăzi metroul nu mai este în PNRR. Astăzi este în procedura pe care statul român o are cu Comisia Europeană de a trece pe fondurile de coeziune, așa cum de altfel și Guvernul României (…) Deci nu mai suntem legați de jalonul din PNRR, pentru că PNRR-ul nu mai există în vigoare astăzi. Este o lege adoptată de Parlament prin care s-a închis PNRR-ul. Așa a decis Guvernul. E o decizie a Guvernului României pe care o respectăm. Și, în consecință, acum, odată cu trecerea în coeziune, se stabilește exact calendarul de implementare în integralitatea proiectului, dar acel obiectiv precis, doar exact din PNRR, astăzi nu mai este în vigoare”, a anunțat primarul Emil Boc.
Edilul a precizat că, în ciuda modificării sursei de finanțare, termenul final de realizare a metroului rămâne anul 2031, conform contractului semnat, însă termenele intermediare vor fi ajustate: „Termenul de finalizare a metroului este în vigoare astăzi, acela nu este schimbat din contract, rămâne 2031, acela nu este schimbat. Termenele intermediare, repet, sunt schimbate datorită renunțării de către România la PNRR. Și acestea vor fi preluate la începutul lunii ianuarie, cel târziu februarie, în cadrul proiectelor de coeziune (…) Termenul intermediar de realizare a stațiilor se stabilește acum, în procesul de trecere pe coeziune, punct cu punct, stație cu stație, pentru că cerințele sunt diferite la fondurile de coeziune față de fondurile din PNRR”.
Despre Magistrala I de Metrou Cluj
Magistrala I de metrou este un proiect de metrou ușor cu o lungime de peste 21 km, care va include 19 stații subterane, un depou suprateran și două galerii de tunel realizate prin tehnologii moderne de foraj mecanizat (TBM) și săpături deschise.
Infrastructura presupune lucrări complexe: tuneluri circulare cu diametrul interior de 5,5 metri, interstații cu structură rectangulară, spații tehnice, accese și ieșiri de evacuare, toate adaptate traseului urban.
Lucrările sunt menite să transforme semnificativ mobilitatea din Cluj-Napoca și zona metropolitană, prin reducerea traficului de suprafață, scăderea emisiilor poluante și creșterea calității vieții urbane. Săpăturile vor continua neîntrerupt după montarea „cârtițelor” TBM. Lucrările efective au început în iunie 2024.
Contractul pentru proiectarea și execuția Magistralei M1 a fost semnat în mai 2023, la Primăria Cluj-Napoca, cu asocierea Gulermak (Turcia) – Alstom – Arcada, valoarea totală fiind de aproape două miliarde de euro.
Traseul metroului, conform PUZ-ului
Teritoriul studiat prin PUZ are o suprafață totală de 521 ha, din care 243 ha pe teritoriul administrativ al UAT Cluj-Napoca și 278 ha pe teritoriul administrativ al UAT Florești, iar teritoriul reglementat specific, în suprafață de 60,37 ha, delimitat conform Deciziei de expropiere nr. 443988/29.04.2024 și a anexei la decizie, cuprinde imobile de pe raza UAT Cluj-Napoca (40,39 ha) și UAT Florești (19,98 ha).
Traseul liniei de metrou ușor începe din sudul Cartierului Terra din Florești. Primele trei stații deservesc zone de locuințe de densitate medie din Florești, apoi stațiile 4 și 5 deservesc zone multifuncționale aflate în dezvoltare, în jurul viitorului Spital Regional de Urgență și al centrului comercial Vivo. Stațiile 6, 7 și 8 deservesc cartierul Mănăștur, cea mai densă zonă de locuințe din oraș. Linia traversează apoi centrul orașului până la Piața Mărăști, unde se ramifică spre zona industrială Muncii și spre cartierele Gheorgheni și Sopor. Întreaga linie este în subteran, cu excepția racordului de tranziție de lângă depou.
Aprobarea PUZ-ului reprezintă un pas administrativ esențial pentru continuarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură urbană din România.
