Scandal la Administrația Națională de Meteorologie: Achiziții de sute de mii de lei pentru lenjerie intimă de lux, parfumuri, haine și accesorii! Diana Buzoianu cere demisia conducerii ANM!
Un control al Ministerului Mediului la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) ar fi scos la iveală cheltuieli controversate din bani publici, pentru produse care nu par să aibă legătură cu activitatea instituției. Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, de pe cardurile oficiale ale ANM ar fi fost cumpărate lenjerie intimă de lux, parfumuri, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, ceasuri inteligente și obiecte decorative de mii de lei. Ministrul anunță că raportul Corpului de Control va fi transmis Parchetului și solicită demisia conducerii instituției.
Diana Buzoianu a făcut publice o serie de informații privind rezultatele unui control desfășurat la Administrația Națională de Meteorologie, după ce Ministerul Mediului a primit mai multe sesizări referitoare la activitatea instituției.
Potrivit ministrului, verificările au identificat cinci carduri oficiale ale ANM care ar fi fost utilizate pentru achiziționarea unor produse de lux, fără o legătură evidentă cu atribuțiile instituției.
„Ce au în comun un sutien de lux cu prețul de peste 1.000 de lei, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale de mii de lei bucata?”, a întrebat Diana Buzoianu.
Răspunsul oferit de ministru este că toate aceste produse ar fi fost cumpărate folosind cardurile oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie, din bugetul instituției: „Nu, nu e o glumă. E parte din ce a descoperit Corpul de Control al Ministerului Mediului în urma controlului lansat acum câteva săptămâni”, a transmis aceasta.
Cheltuieli de peste 300.000 de lei în 2025, potrivit datelor prezentate de ministru
Informațiile comunicate de Diana Buzoianu arată că, numai în anul 2025, au fost identificate achiziții de sute de mii de lei pentru articole vestimentare, parfumuri, produse cosmetice și obiecte decorative.
Printre cele mai mari sume se numără 119.750 de lei pentru parfumuri și 85.290 de lei pentru articole vestimentare și accesorii de lux, inclusiv pantaloni, colanți, lenjerie intimă, șosete și pijamale.
De asemenea, potrivit rezultatelor controlului prezentate de ministru, pentru odorizante de cameră ar fi fost cheltuiți 38.687 de lei, iar pentru decorațiuni și accesorii destinate camerelor, băilor și bucătăriilor, alți 30.052 de lei.
Lista achizițiilor menționate include și produse cosmetice în valoare de 11.666 de lei, trei ceasuri inteligente și accesorii de 11.545 de lei, precum și două aranjamente florale care au costat împreună 9.350 de lei.
Alte 6.381 de lei ar fi fost cheltuite pentru doar două ghivece ornamentale.
În total, cele opt categorii de achiziții enumerate de Diana Buzoianu pentru anul 2025 însumează 312.721 de lei.
Achizițiile controversate ar fi continuat și în 2026
Potrivit ministrului Mediului, verificările au identificat cheltuieli similare și în anul 2026.
Astfel, pentru articole vestimentare și accesorii de lux ar fi fost cheltuiți 103.143 de lei, la care se adaugă alte articole vestimentare în valoare de 8.742 de lei.
Totodată, din bugetul ANM ar fi fost achiziționate parfumuri de 12.619 lei, produse cosmetice de 14.216 lei și odorizante de cameră de 4.311 lei.
Valoarea cumulată a acestor cinci categorii de achiziții ajunge la 143.031 de lei pentru anul 2026.
Prin urmare, doar exemplele prezentate public de ministrul Mediului pentru cei doi ani însumează 455.752 de lei, echivalentul a peste 91.000 de euro, la un curs orientativ de cinci lei pentru un euro.
Diana Buzoianu a precizat că aceste achiziții reprezintă doar o parte dintre aspectele identificate în urma controlului.
Raportul Corpului de Control va fi trimis la Parchet
În urma constatărilor, ministrul Mediului a anunțat că raportul de control va fi înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: „Vom trimite acest raport la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministrul a explicat că verificările au fost declanșate după primirea mai multor sesizări, însă amploarea neregulilor semnalate de Corpul de Control a depășit așteptările sale: „Am primit mai multe sesizări care au stat la baza cererii de a fi realizat acest control în cadrul ANM, dar nu mi-aș fi putut imagina niciodată că asemenea aberații și o asemenea bătaie de joc pe banii publici ar putea fi descoperită în urma oricărui control”, a afirmat aceasta.
Transmiterea raportului către procurori ar urma să permită autorităților judiciare să analizeze dacă faptele constatate întrunesc elementele unor infracțiuni. Constatările administrative prezentate public nu reprezintă, în sine, stabilirea unei vinovății penale.
Diana Buzoianu cere demisia conducerii ANM
Ministrul Mediului consideră că situația descoperită este suficient de gravă pentru a justifica demisia conducerii Administrației Naționale de Meteorologie: „În aceste condiții, având în vedere că aceste aspecte sunt doar o mică parte din descoperirile Corpului de Control, în orice stat normal conducerea ANM ar trebui să își dea astăzi demisia”, a transmis Diana Buzoianu.
În cazul în care conducerea instituției nu va demisiona, ministrul a anunțat că luni va convoca de urgență o ședință cu echipa juridică a Ministerului Mediului pentru analizarea măsurilor legale disponibile.
Scandalul ridică semne de întrebare privind modul în care au fost aprobate și justificate achizițiile, persoanele care au avut acces la cardurile instituției și mecanismele interne de verificare a cheltuielilor.
Rămâne de stabilit cine a autorizat plățile, în ce scop au fost cumpărate produsele și dacă există documente justificative care să demonstreze utilizarea lor în interesul instituției.
Până la clarificarea acestor aspecte și eventuala finalizare a cercetărilor judiciare, informațiile prezentate de Diana Buzoianu reprezintă constatările și acuzațiile comunicate de ministru, nu concluzii definitive privind răspunderea unor persoane.
Cazul readuce în atenție problema utilizării banilor publici și a responsabilității conducerii instituțiilor de stat în administrarea fondurilor de care dispun.
