Se vor comasa comunele sub 2.000 de locuitori? Dispar micii baroni locali ai României?
În toamna anului 2024, Elena Lasconi, a propus o reformă radicală a administrației publice din România. Printre măsurile avansate se numără desființarea Consiliilor Județene și a Inspectoratelor Școlare, precum și comasarea comunelor cu mai puțin de 2.000 de locuitori. Această propunere vine în contextul unei administrații publice supraîncărcate, unde numeroase structuri administrative consumă resurse fără a furniza servicii eficiente cetățenilor.
Lasconi susține că actuala structură administrativ-teritorială a României este învechită și ineficientă, având numeroase comune cu populație redusă, dar cu administrații locale costisitoare. Conform inițiativei sale:
- Reducerea birocrației: Unificarea mai multor comune ar duce la scăderea numărului de primării, consilii locale și funcționari, ceea ce ar însemna economii semnificative la bugetul de stat.
- Eficiența serviciilor publice: Comunele mai mari ar putea beneficia de o mai bună alocare a resurselor, inclusiv infrastructură modernizată, educație de calitate și servicii medicale îmbunătățite.
- Eliminarea clientelismului politic: Comasarea comunelor ar duce la dispariția unor posturi de primari și consilieri locali, reducând astfel influența așa-numiților „baroni locali” care și-au consolidat puterea prin rețele de influență administrativă și politică.
Opoziția față de reformă
Criticii acestei măsuri susțin că desființarea unor comune ar putea duce la pierderea identității locale și la o administrare mai dificilă a satelor îndepărtate. De asemenea, desființarea Consiliilor Județene ar putea lăsa un gol în ceea ce privește gestionarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare regională.
Un alt argument împotriva comasării este că multe comune mici sunt populate în special de vârstnici, iar mutarea administrației în localități mai mari ar putea îngreuna accesul acestora la servicii publice.
Deși propunerea Elenei Lasconi este susținută de o parte a societății civile și de anumiți politicieni reformatori, implementarea unei astfel de reforme necesită modificări legislative semnificative și o voință politică puternică. În plus, populația din comunele vizate trebuie să fie consultată și să înțeleagă beneficiile și riscurile unei asemenea reorganizări.
Dacă inițiativa va fi adoptată, România ar putea face un pas important către modernizarea administrației publice. Pe de altă parte, fără un plan bine pus la punct și o strategie de implementare clară, există riscul ca această reformă să genereze mai multe probleme decât soluții.
