Sistemul complex de captare, filtrare și distribuire a apei de la Sarmizegetusa Regia, unic în antichitate!
Conducte din Sarmizegetusa Regia. Foto: MNIR / Facebook
Un sistem complex de captare, filtrare și distribuire a apei, unic pentru acea perioadă, a fost scos la lumină în situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia (județul Hunedoara), capitala dacilor din vremea regelui Decebal. Componentele acestuia, inclusiv un butoi uriaș din lemn, au rezistat miraculos trecerii a aproape două milenii, demonstrând ingeniozitatea și avansul tehnic al civilizației dacice.
Rețelele de apă din cetățile dacice
Deși erau construite pe culmi muntoase, cetățile dacice nu duceau lipsă de apă. Arheologii au arătat că ele erau străbătute de adevărate rețele de conducte, realizate din ceramică și lemn, care preluau izvoarele din vecinătate și le direcționau către centrele așezării, fântânile terasate sau rezervoarele de apă. Conductele de teracotă, descoperite încă din secolul al XIX-lea la Sarmizegetusa Regia și la cetatea Piatra Roșie, aveau lungimi de zeci de metri și erau fixate cu lut și protejate cu jgheaburi din lemn.
În vara acestui an, o nouă descoperire a adus la lumină o conductă de ceramică de cel puțin opt metri, confirmând amploarea și complexitatea acestui sistem.
Butoiul decantor – o piesă unică în Europa antică
Cea mai spectaculoasă descoperire a fost făcută însă în anii ’50, în zona numită „La Tău”, unde arheologii au identificat un sistem ingenios de captare și filtrare a apei. În centrul instalației se afla un butoi uriaș din lemn de molid, perfect conservat, cu o capacitate de aproximativ 3.000 de litri.
Potrivit istoricului Ion Horaţiu Crişan, cel care a cercetat situl timp de peste patru decenii, butoiul era alimentat de două conducte de lut ars care aduceau apa din izvoarele aflate la nord și est de terasă. În partea inferioară, butoiul era prevăzut cu un tub de plumb și o sită metalică, care asigurau filtrarea apei. De aici pornea o nouă conductă de tuburi ceramice, protejată de jgheaburi și capace din lemn, care distribuia apa către terasele capitalei dacice.
Semnificația descoperirii
Specialiștii consideră că acest sistem reprezintă o dovadă a nivelului tehnologic ridicat atins de daci, capabili să construiască instalații de apă comparabile cu cele ale altor civilizații antice.
„Instalația de la Sarmizegetusa Regia nu este doar un element de utilitate practică, ci și o mărturie a organizării sociale și a modului în care dacii au reușit să creeze condiții de viață durabile într-un spațiu montan greu accesibil”, explică arheologii contemporani.
Descoperirile din ultimii ani întăresc ipoteza că Sarmizegetusa Regia era nu doar un centru militar și religios, ci și un spațiu urbanizat, dotat cu infrastructură avansată pentru acea epocă.
