Sunt sau nu importante cotele de gen? Claudiu Turcuș: Istoria nu a rezolvat inegalitățile de gen, de aceea cotele de gen au utilitatea lor!
România continuă să se situeze pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește reprezentarea femeilor în parlament, guvern și administrațiile locale. Aceasta este o realitate care reflectă o problemă structurală ce își are rădăcinile adânc în istoria socială și politică a țării. În primul parlament postcomunist, femeile au reprezentat sub un procent în Senat și în Camera Deputaților. Chiar și în urma unui progres lent, prezența femeilor în spațiul decizional politic a ajuns la doar 19,5% la alegerile generale din 2024. Cauzele acestor discrepanțe sunt multiple și complexe, iar una dintre principalele cauze nu este legată de capacitățile intelectuale sau morale inferioare ale femeilor, ci de un context social și cultural ce perpetuează inegalitatea.
Misoginismul autohton și efectele sale
Una dintre principalele cauze ale dezechilibrului din reprezentarea politică este misoginismul autohton. În perioada comunistă, țăranii strămutați la oraș au răstălmăcit imaginea femeii devenite orășeancă într-un „tovarăș de la sculărie” sau „lucrător la uzină”. În mediul rural, femeia avea un statut bine definit, dar odată intrată în procesul industrial, aceasta și-a pierdut identitatea în fața bărbatului, care rămânea liderul în gospodărie și în societate. Astfel, femeile din zonele rurale, care începeau să muncească alături de bărbați, s-au văzut înconjurate de o mentalitate care le marginaliza rolul în diversele sfere ale societății.
Mai mult decât atât, banii și puterea acestora, care deschid uși în sistemul clientelar, sunt preponderent asociate cu bărbații. În România, cele mai mari averi, atât licite, cât și ilicite, sunt deținute de „oamenii de afaceri”, iar femeile de afaceri sunt mult mai puțin vizibile și influente în mediul economic și politic. Aceste diferențe se reflectă direct în modul în care sunt constituite listele electorale, care sunt influențate mult mai mult de criterii legate de relații politice și economice decât de competențe.
Cotele de gen – soluție sau formă de discriminare?
Întrebarea care se pune este: sunt sau nu importante cotele de gen? Aceasta a fost dezbătută intens de-a lungul anilor, iar punctul de vedere al celor care se opun cotelor de gen, în special dintre suveraniști și cei din vârful ierarhiilor economice, este că ele reprezintă o formă de discriminare inversă. Claudiu Turcuș, decan al Facultății de Teatru și Film din cadrul UBB, a discutat pe această temă în cadrul emisiunii „Horia Nasra Show”, subliniind faptul că „Unii spun `Nu mai vrem cote de gen, nu mai dorim să fim discriminați`. Ei, bărbații albi, aflați în vârful ierarhiilor economice, se simt discriminați și auzi adesea oameni care sunt în poziții cheie tunând și fulgerând împotriva discriminării și împotriva faptului că femeile nu au ce să ajungă în poziții de putere prin cote de gen, pentru că trebuie să existe meritocrație. De parcă problema meritocrației ar fi rezolvat raporturile de gen în sute de ani. Nu le-a rezolvat niciodată, și nu se pune problema că nu am merita o anumită poziție, dar pentru că istoria nu rezolvă inegalitățile, la un moment dat oamenii gândesc soluții astfel încât să dea drepturi egale tuturor cetățenilor.”
@cluj.1 Claudiu Turcuș explică de ce sunt necesare cotele de gen #cotedegen #femei #vulnerabili #cluj #clujnapoca #claudiuturcus #decan #teatrufilm ♬ original sound – Cluj 1
Astfel, argumentul susținătorilor cotelor de gen este că, în contextul unei istorii lungi de inegalitate, meritocrația nu a rezolvat niciodată adevăratele disparități de gen. În ciuda abilităților evidente ale femeilor, sistemul actual, bazat pe relații și conexiuni economice, împiedică multe dintre ele să acceseze funcții de decizie și leadership. Cotele de gen ar putea reprezenta o soluție temporară care să corecteze aceste inegalități istorice și să ajute femeile să ajungă în poziții de putere, unde să poată influența deciziile economice și politice.
Istoria nu a rezolvat discriminarile pentru un simplu motiv: scolarizarea nu s-a focalizat pe acceptarea meritocratiei.
Deci rezolvarea este tot politica-adica decidentii politici trebuie sa oblige responsabilii cu educatia scolara sa introduca in curricula conceptul meritocratiei fara discriminare de gen sau etnie.