USR propune instituirea Zilei Naționale a Composesoratelor și Obștilor. Pollyanna Hangan: „Composesoratele sunt o avere pe care România o are și n-o știe”
Deputații USR Pollyanna Hangan (Hunedoara) și Ciprian Rigman (Cluj) anunță că au depus, la finalul ultimei sesiuni parlamentare, un proiect de lege prin care propun instituirea Zilei Naționale a Composesoratelor, Obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate, care ar urma să fie sărbătorită anual în ultima duminică a lunii mai.
Inițiativa legislativă urmărește recunoașterea oficială a rolului pe care aceste forme tradiționale de proprietate colectivă l-au avut de-a lungul secolelor în administrarea resurselor naturale și în dezvoltarea comunităților locale. Potrivit inițiatorilor, proiectul a fost propus chiar de reprezentanții composesoratelor și obștilor.
Ce sunt composesoratele?
Composesoratele și obștile sunt forme asociative tradiționale de proprietate colectivă asupra pădurilor, pășunilor și altor terenuri, întâlnite în special în Transilvania și în zonele montane ale României. Acestea funcționează după reguli stabilite de membrii comunităților și au rădăcini istorice care merg până în Evul Mediu.
După instaurarea regimului comunist, aceste forme de proprietate au fost desființate sau golite de conținut, însă după 1990 multe dintre ele au fost reconstituite în baza legilor privind restituirea proprietăților.
Potrivit datelor prezentate de deputații USR, în România există în prezent aproximativ 1.500 de obști și composesorate, care administrează peste 873.000 de hectare de pădure, reprezentând aproximativ 14% din suprafața împădurită a țării, precum și 300.000 de hectare de pășuni, fiind deținute de peste 400.000 de români.
Pollyanna Hangan: „Composesoratele sunt o avere pe care România o are și n-o știe”
Deputatul USR de Hunedoara, Pollyanna Hangan, consideră că aceste forme asociative reprezintă o resursă importantă, insuficient cunoscută și prea puțin valorificată în spațiul public: „Composesoratele: averea pe care România o are și n-o știe. Există în Carpați aproape 1.500 de obști și composesorate. Administrează peste 873.000 de hectare de pădure, cam 14% din suprafața împădurită a țării, dar și 300.000 de hectare de pășune. Le dețin peste 400.000 de români. E o resursă impresionantă, condusă în devălmășie de comunități de sute de ani.”
Deputatul afirmă că, deși legislația recunoaște existența acestor structuri, ele sunt tratate mai degrabă birocratic decât ca instituții cu o valoare istorică și socială deosebită: „De ce nu prea știe nimeni? Pentru că nu au lobby și nu apar în discursul public. Legea le recunoaște (1/2000 și 247/2005), dar sunt tratate birocratic, nu ca ceea ce sunt: cea mai veche formă de proprietate colectivă funcțională din Europa, mai veche decât statul modern. Composesoratele transilvănene au recunoaștere oficială încă din 1222, prin Bula de Aur. Comuniștii nu au îndrăznit să le naționalizeze frontal, însă le-au sufocat administrativ. Dar, după ’90, comunitățile le-au reconstituit singure.”
În opinia parlamentarului, aceste structuri continuă să joace un rol important în administrarea resurselor locale: „De ce trebuie recunoscute public? Pentru că sunt instituții vii, nu doar istorie: au autoguvernare funcțională chiar dacă există numeroase sincope și probleme, resursele sunt gestionate de comunitate pentru comunitate și chiar reușesc în ciuda faptului că acolo statul deseori lipsește sau chiar încurcă.”
Referindu-se la proiectul legislativ, Pollyanna Hangan a precizat: „De aceea, împreună cu colegii mei din USR, la finalul sesiunii trecute, am depus un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naționale a Composesoratelor, Obștilor și Altor Forme Asociative Tradiționale de Proprietate, în ultima duminică din mai. Este o inițiativă venită chiar din partea acestor comunități.”
Ciprian Rigman: „Este un gest de respect față de o tradiție românească veche de secole”
Deputatul USR de Cluj, Ciprian Rigman, afirmă că proiectul urmărește atât recunoașterea simbolică a acestor forme asociative, cât și promovarea patrimoniului pe care îl reprezintă: „La finalul ultimei sesiuni parlamentare, alături de colegii mei din USR, am depus un proiect de lege pentru instituirea «Zilei Naționale a composesoratelor, obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate», care să fie sărbătorită în ultima duminică a lunii mai. Propunerea legislativă a venit chiar din partea membrilor acestor comunități și urmărește recunoașterea contribuției pe care au avut-o, de-a lungul secolelor, la păstrarea patrimoniului și la dezvoltarea comunităților locale.”
Acesta amintește că obștile și composesoratele au rădăcini istorice adânci și au funcționat pe baza dreptului cutumiar românesc: „Composesoratele și obștile sunt forme tradiționale de organizare comunitară, atestate încă din Evul Mediu, având inițial la bază vechiul drept românesc nescris sau Ius Valahicum. Ele au administrat în comun păduri, pășuni și terenuri agricole, pe baza unor reguli transmise din generație în generație, contribuind la conservarea resurselor și la întărirea solidarității locale.”
Deputatul subliniază că aceste structuri continuă să funcționeze și în prezent: „Deși au fost desființate în perioada comunistă, după 1990 s-au reconstituit și continuă să funcționeze cu succes, demonstrând că sunt instituții vii, nu simple pagini de istorie. Un tezaur istoric ajuns până la noi. Prin acest proiect dorim să le oferim recunoașterea simbolică pe care o merită și să încurajăm organizarea unor evenimente culturale, educaționale și științifice dedicate patrimoniului pe care îl reprezintă. Este un gest de respect față de o tradiție românească veche de secole și față de oamenii care o duc mai departe și astăzi.”
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament și promulgat, Ziua Națională a Composesoratelor, Obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate va fi marcată anual în ultima duminică a lunii mai, prin evenimente dedicate patrimoniului istoric, cultural și comunitar al acestor organizații.
