Unde este Țara Moților? La Huedin, Beliș sau Baia de Arieș, nu! În Câmpeni, Abrud și Brad, da!

O discuție veche despre „unde este Țara Moților?” a fost readusă pe tapet de curând de cei de la „Ţara Călatei – Kalotaszeg”.

„Dragilor, multă lume încurcă zonele etnografice, inclusiv artiști de muzică populară, oameni de cultură, în mod voit, sau nu, ceea ce este foarte grav !

Am văzut multe cazuri…unii cântau și aclamau pe scenă, în Huedin de exemplu, că: ” suntem în Țara Moților ” Greșit fraților! Huedin nu este în Țara Moților, nici măcar Belișul, așa cum nici Spania nu este (în) România, deși deja sunt acolo milioane de români / cetățeni români. Să nu mai confundăm lucrurile stimabili artiști de scene! Să nu mai mințim și să răstălmăcim istoria după bunul plac și după faptul că ești aplaudat ca „mare artist” !

Idem am observat pe scenă la Festivalul Fructelor și Ciupercilor de Pădure de la Dealu Negru, comuna Călățele, acum vreo 3 ani… O doamnă artistă și nu numai, striga in microfon: aici in Țara Moților…” Doamnei artiste îi recomandăm să studieze, sau să se limiteze strict la cântat.

Propaganda falsă și minciuna nu fac cinste nimănui. Vă rugăm să nu mai induceți în eroare oamenii ! Mulțumim!” arată cei de la Ţara Călatei – Kalotaszeg.

Concluzia este următoarea, în mod tradiţional, moţi sunt consideraţi locuitorii satelor de pe cursul superior al Arieşului, începând cu oraşul Cîmpeni dar şi cei din zonele adiacente Ţării Moţilor, pe Valea Crişului Alb, Ţara Zarandului.

Numele de legendă „moţ”. Originea numelui

Conform celor mai mulţi istorici, numele de moţ vine de la „chica antică”, moţul de păr pe care îl purtau acum 2.000 de ani dacii, un obicei păstrat de localnici din vestul Munţilor Apuseni până în secolul XIX. Moţii se mai numesc şi ţopi, un cuvânt derivat de la termenul „zopf”, care însemna tot chică. Era un termen dispreţuitor atribuit dârzilor români din Ţara Moţilor de către funcţionarii austrieci.

Alţi istorici consideră că numele vine de la cuvântul latin „motus”, care înseamnă „răzvrătit”, „rebel”, având în vedere puternica înclinaţie spre libertate şi independenţă a moţilor.

Caracterul moţilor – oameni de la munte, hotărâţi şi muncitori

Probabil cea mai bună descriere o face Ion Rusu Abrudeanu, moţ de origine, născut în Abrud, fost publicist, om politic, deputat și senator român: „Se însufleţeşte repede şi are o tărie de caracter aşa de mare, încât dacă şi-a pus ceva în gând, nu renunţă pentru nimic în lume până când nu-şi ajunge scopul, chiar dacă ar fi convins de mai înainte despre relele urmări ale acţiunei sale. Moţii sunt oameni întregi, leali, serioşi şi nefăţarnici”, îi descria publicistul Ion Abrudeanu. Alte trăsături ale acestei comunităţi sunt sârguinţa, cumpătarea şi religiozitatea. Nu sunt, în general, oameni comunicativi cu străinii, nefiind obişnuiţi să îşi deschidă sufletul în faţa oricui. Autorii care au vizitat în trecut satele tradiţionale din Ţara Moţilor relatau despre oameni care îşi manifestau cu greutate ospitalitatea, din cauza neîncrederii manifestate faţă de străini, dar şi a sărăciei. „Moţul mai este de o cinste perfectă şi cu o pronunţată independenţă sufletească”.

Ocupaţia moţilor

Industria lemnului şi mineritul erau ocupaţiile tradiţionale ale românilor Ţara Moţilor. Moţii erau recunoscuţi pentru priceperea lor în dulgherit şi în construcţii din lemn. Uneltele şi vasele din lemn, realizate de moţi, erau vândute în târgurile din ţinutul Apusenilor sau în judeţele din sudul ţării. Unele dintre aceste peregrinări ale moţilor, de la munte spre şes durau săptămâi întregi.

Astăzi, însă, după ce minele au fost închise iar tăiatul pădurii a atins cote alarmante, moţi au început să se ocupe de turism, transformându-şi casele în pensiuni, schimbându-şi astfel modul tradiţional de trai.