380 de milioane de lei din fonduri europene a accesat Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj. Claudia Gherman: „Am accesat cât ne-au ținut puterile și câte oportunități am avut!”
Invitată în cadrul emisiunii „Horia Nasra Show”, prof. univ. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, a oferit o radiografie realistă și detaliată a provocărilor și transformărilor prin care a trecut cea mai importantă unitate medicală din regiunea Transilvaniei.
„Spitalul nostru, așa cum prea bine ați spus la început, este unul dintre cele mai mari spitale din țară. Are la ora actuală 1542 de paturi, ceea ce îl situează printre primele spitale ca și număr de paturi, dar ca și complexitate, ca și dificultate în a fi gestionat”, a declarat managerul.
Un spital cu 33 de clădiri, unele vechi de peste un secol
Coordonarea unei instituții medicale de asemenea amploare nu este doar o misiune administrativă, ci un efort continuu de adaptare, întreținere și modernizare. Spitalul funcționează în sistem pavilionar, în peste 33 de clădiri, unele dintre ele având peste 100 de ani vechime.
„Îl consider și cred că am dreptate, pentru că este un clasament neoficial, poate cel mai dificil de coordonat spital, deoarece el funcționează într-un sistem pavilion, dar are peste 33 de clădiri, din care unele au peste 100 de ani vechime. Sunt clădiri greu de reabilitat, greu de menținut pe un standard pe care îl dorim la ora actuală”, a mai subliniat dr. Gherman.
Pasiune, continuitate și investiții
Managerul a subliniat și implicarea personală de decenii în această instituție, unde a profesat încă de pe vremea studenției: „Eu am avut privilegiul să lucrez în această instituție încă de pe băncile școlii, ca student… toate etapele carierei mele, inclusiv cea academică, le-am desfășurat neîntrerupt în acest spital.”
În ciuda dificultăților legate de infrastructură, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca s-a dezvoltat constant, cu un accent puternic pus pe ultimii patru ani, când s-au resimțit schimbări semnificative și vizibile inclusiv la nivelul percepției publice: „Schimbările s-au resimțit și acest lucru îl avem și din feedback-urile care ne vin de la nivelul pacienților și a cetățenilor din comunitatea noastră.”
Infrastructura se schimbă cu fonduri europene
Spitalul a reușit să atragă aproape 380 de milioane de lei din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii – un efort uriaș având în vedere dimensiunea și distribuția spațială a instituției: „Am accesat cât ne-au ținut puterile și câte oportunități am avut, proiecte europene… avem în curs de derulare contracte de finanțare în valoare de aproape 380 de milioane de lei. Și sigur, pare mult, dar dacă împărțim la 33 de clădiri, 50 de secții, laboratoare, compartimente… câte puțin ajunge fiecăruia, astfel încât pacienții noștri să se simtă mulțumiți.”
Resursa umană – cel mai mare atu
Punctul forte rămâne însă resursa umană de înaltă calitate și colaborarea cu mediul academic de elită. Spitalul este un centru universitar de excelență, iar complexitatea serviciilor medicale oferite este un reper național: „Beneficiind de o resursă umană de înaltă calitate, punctele forte la noi și cred că vor rămâne în continuare este resursa umană, este mediul academic de elită care-și desfășoară activitatea în spitalul nostru și complexitatea serviciilor pe care putem să le oferim pacienților noștri.”
Prin eforturi susținute, implicare constantă și atragerea de fonduri europene, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca își consolidează poziția de etalon medical național, într-un sistem de sănătate unde provocările sunt pe măsura așteptărilor.
