Mai puțini polițiști locali: Primăriile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar pe banii primăriei
Pachetul de măsuri publicat marți seara în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, pe care Guvernul României urmează să își asume răspunderea, vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică, fără ca salariile de bază ale angajaților să fie afectate.
Proiectul include o serie de prevederi importante privind noile grile de posturi și reorganizarea structurilor administrative, cu impact direct asupra autorităților locale, în special asupra primăriilor și serviciilor de poliție locală.
Reguli noi pentru poliția locală
Una dintre cele mai semnificative modificări se referă la înființarea și dimensionarea poliției locale. Astfel, primăriile din localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare.
Numărul de polițiști locali va fi stabilit diferențiat, în funcție de dimensiunea localității:
- În orașele mici, va putea fi angajat un polițist local la fiecare 1.200 de locuitori, cu condiția ca bugetul local să susțină integral cheltuielile;
- În București și în alte județe, raportul propus este de un polițist local la 6.500 de locuitori.
Aplicarea acestor criterii ar putea duce la reducerea numărului de polițiști locali în anumite localități, în special acolo unde structurile actuale depășesc noile plafoane stabilite de Guvern.
Restricții și pentru consilierii demnitarilor
Pachetul de măsuri prevede și limitarea numărului de consilieri ai demnitarilor, atât la nivelul administrației centrale, cât și la nivel local. Guvernul estimează că aceste măsuri vor contribui la eficientizarea aparatului administrativ și la reducerea cheltuielilor bugetare, fără a afecta direct veniturile de bază ale angajaților.
Executivul susține că reforma este necesară pentru o administrare mai eficientă a fondurilor publice, însă proiectul este de așteptat să genereze dezbateri intense în rândul autorităților locale, al sindicatelor și al partidelor politice, mai ales în contextul asumării răspunderii guvernamentale.
