Nordul Hunedoarei, noul „Medellín al României”? De la minele de aur la traficul de droguri. Bradul și comunele din Apuseni, în fața unui pericol care nu mai poate fi ignorat

Munții Apuseni, cândva simbolul aurului românesc și al comunităților de mineri, apar tot mai des în relatări despre laboratoare clandestine, plantații de canabis și trafic de droguri. În județul Hunedoara, dosarele instrumentate de DIICOT arată că fenomenul nu mai poate fi tratat ca o problemă îndepărtată, întâlnită doar în marile orașe. Un caz documentat chiar în municipiul Brad, alături de plantațiile descoperite în alte zone ale județului, ridică întrebări serioase despre vulnerabilitatea comunităților din nordul Hunedoarei.

Brad, Buceș, Blăjeni, Crișcior, Bucureșci, Ribița, Baia de Criș, Tomești, Bulzeștii de Sus și Vața de Jos formează o regiune cu sate risipite, gospodării izolate și un trecut economic puternic legat de minerit.

Aici, în Țara Zarandului și în Munții Apuseni, generații întregi au trăit din exploatarea aurului. Astăzi, după dispariția unei mari părți a activităților miniere, comunitățile încearcă să-și construiască un alt viitor.

Dar în timp ce autoritățile vorbesc despre turism, investiții și dezvoltare rurală, dosarele privind traficul de droguri din județ arată existența unei amenințări care merită tratată cu maximă seriozitate.

Brad, 2025: un bărbat prins cu 35 de plicuri de droguri de mare risc

Unul dintre cele mai relevante cazuri pentru nordul județului Hunedoara a fost documentat în municipiul Brad.

În februarie 2025, un bărbat de 32 de ani a fost oprit de polițiști pentru depășirea vitezei legale. În autoturismul său au fost descoperite 35 de plicuri cu materie vegetală care conținea MDMB-4en-PINACA, drog de mare risc, și 5F-ADB, substanță psihoactivă.

Anchetatorii au stabilit că bărbatul ar fi procurat și comercializat substanțe interzise către consumatori din județul Hunedoara încă din anul 2024.

În august 2025, polițiștii și procurorii DIICOT au efectuat o percheziție într-un imobil aflat în construcție, aparținând suspectului, unde au descoperit alte cantități de substanțe interzise.

Bărbatul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru trafic de droguri de mare risc și operațiuni neautorizate cu substanțe psihoactive.

Cazul demonstrează că traficul de droguri de mare risc a fost documentat inclusiv în Brad, nu doar în marile centre urbane ale județului.

Ferme de canabis în zone împădurite. Descoperirea celor 83 de plante din Hunedoara

Un alt dosar arată că zonele rurale și împădurite pot fi folosite pentru cultivarea ilegală a canabisului.

În octombrie 2024, procurorii DIICOT au documentat existența unei culturi de 83 de plante de canabis, amenajată într-o zonă greu accesibilă din apropierea comunei Toplița, în Ținutul Pădurenilor.

În urma perchezițiilor au fost ridicate aproximativ 420 de grame de canabis, semințe, recipiente cu substanțe folosite la întreținerea culturii și alte obiecte relevante pentru anchetă.

Un bărbat de 36 de ani a fost cercetat pentru trafic de droguri de risc, anchetatorii susținând că plantele erau destinate comercializării.

Toplița nu se află în zona Bradului, însă cazul reprezintă un exemplu concret de plantație clandestină descoperită într-o regiune rurală a județului Hunedoara.

Apusenii și laboratorul clandestin de cocaină. Chimiști din Columbia, într-un dosar de trafic internațional

Imaginea Munților Apuseni a fost afectată și de un dosar spectaculos de criminalitate organizată, instrumentat în județul Bihor.

În 2022, anchetatorii au descoperit într-o cabană izolată un laborator clandestin destinat extragerii cocainei.

În dosar au fost implicați cetățeni români, columbieni și israelieni.

În ianuarie 2025, Tribunalul Bihor a pronunțat condamnări cu executare împotriva a cinci persoane, pentru trafic internațional de droguri și constituirea unui grup infracțional organizat. La momentul pronunțării, hotărârea nu era definitivă.

Printre pedepsele stabilite s-au numărat condamnări de peste nouă și zece ani de închisoare.

Acesta este unul dintre cazurile care au alimentat comparațiile dintre Apuseni și Columbia, însă laboratorul a fost descoperit în județul Bihor, nu în Brad sau în comunele din nordul Hunedoarei.

Octombrie 2026: droguri de mare risc, descoperite la o fundație din Hunedoara

Cel mai recent dosar relevant la nivel județean a fost anunțat pe 29 octombrie 2026.

Procurorii DIICOT Hunedoara și polițiștii de combatere a criminalității organizate cercetează două persoane, de 56 și 58 de ani, care ar fi deținut droguri de risc și mare risc la sediul unei fundații din comuna Boșorod.

Fundația organiza evenimente prezentate drept experiențe de autocunoaștere și dezvoltare spirituală.

În urma percheziției din 16 octombrie, anchetatorii au ridicat:

• aproximativ 710 mililitri de lichid care conținea DMT, drog de mare risc;
• peste 140 de grame de frunze de coca, încadrate în categoria drogurilor de mare risc;
• o cantitate de canabis;
• 44.975 de euro și 18.750 de lei.

Participarea la unul dintre evenimentele organizate de fundație costa 3.565 de lei.

Cei doi suspecți au fost reținuți pe 28 octombrie, iar procurorii au solicitat arestarea lor la domiciliu.

Nici acest caz nu a avut loc în nordul Hunedoarei, dar arată diversitatea formelor sub care substanțele interzise pot apărea în dosarele de criminalitate organizată din județ.

Brad și cele nouă comune din jur: cât de vulnerabilă este regiunea?

Pentru locuitorii din Brad, Buceș, Blăjeni, Crișcior, Bucureșci, Ribița, Baia de Criș, Tomești, Bulzeștii de Sus și Vața de Jos, întrebarea nu este dacă regiunea trebuie etichetată drept „noul Medellín”, ci cât de pregătite sunt instituțiile să prevină extinderea traficului de droguri.

Relieful montan, cătunele izolate și gospodăriile aflate la distanțe mari unele de altele pot îngreuna supravegherea unor teritorii întinse.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate aceste localități găzduiesc plantații ilegale.

Există un caz concret de trafic de droguri documentat în Brad și exemple de cultivare ilegală a canabisului în alte părți ale județului.

Tocmai această diferență dintre faptele demonstrate și suspiciunile generale trebuie să determine autoritățile să ofere informații clare.

După prăbușirea mineritului, o regiune care are nevoie de investiții, nu de rețele infracționale

Nordul Hunedoarei a cunoscut transformări economice profunde după restrângerea activității miniere.

Un reportaj publicat de Radio România în august 2026 amintește că exploatările aurifere din zona Bradului susțineau cândva nu doar locuri de muncă, ci și școli, dispensare, locuințe și servicii pentru comunitățile locale.

Dispariția acestui sistem economic a lăsat în urmă o regiune care încearcă să găsească noi surse de dezvoltare.

Sărăcia, izolarea și lipsa oportunităților nu transformă automat oamenii în infractori. Dar o comunitate cu puține alternative economice are nevoie de investiții, educație și servicii publice funcționale, inclusiv de programe de prevenire a consumului de droguri.

În caz contrar, există riscul ca problemele sociale să fie ignorate până când devin vizibile prin dosare penale.

Unde sunt controalele, prevenția și informațiile publice?

Cazurile documentate ridică întrebări la care instituțiile responsabile ar trebui să răspundă transparent.

Câte anchete privind cultivarea și traficul de canabis au vizat, în ultimii cinci ani, municipiul Brad și comunele învecinate? Câte plantații au fost descoperite efectiv în nordul județului? Ce date există despre consumul de droguri în rândul tinerilor din zonă?

Și, mai ales, ce măsuri concrete de prevenire sunt aplicate în școli și în comunitățile rurale?

Nu este suficient ca autoritățile să anunțe capturi și arestări. O strategie serioasă trebuie să urmărească și prevenirea consumului, identificarea rețelelor de distribuție și protejarea persoanelor vulnerabile.

Nordul Hunedoarei nu trebuie să devină „noul Medellín”

Comparația cu Medellín, orașul columbian asociat istoric cu cartelul lui Pablo Escobar, are un impact puternic. Dar folosirea ei drept verdict asupra unei întregi regiuni ar fi nedreaptă față de zecile de mii de oameni care trăiesc și muncesc în Țara Zarandului.

Faptele confirmate sunt suficient de grave fără exagerări: droguri de mare risc descoperite în Brad, o plantație de 83 de plante de canabis în județ, un laborator clandestin de cocaină în Apuseni și noi dosare de trafic instrumentate de DIICOT în 2026.

Toate acestea justifică întrebări ferme despre amploarea fenomenului și eficiența măsurilor de prevenire.

Bradul și comunele din nordul Hunedoarei au nevoie de locuri de muncă, infrastructură, investiții și siguranță, nu de o reputație construită în jurul drogurilor.

Iar dacă există plantații clandestine sau rețele de distribuție în această regiune, autoritățile au obligația să le descopere și să le combată.

Țara Zarandului a fost cunoscută pentru aurul său. Nu trebuie să ajungă cunoscută pentru „iarbă”, droguri de mare risc și dosare de criminalitate organizată.