Județul Alba dispare în favoarea regiunii conduse de Sibiu sau Brașov, după planul Olguței Vasilescu. Alba Iulia ar putea pierde statutul de reședință de județ

Județul Alba ar putea dispărea ca unitate administrativ-teritorială distinctă, dacă România ar fi reorganizată după modelul celor opt regiuni de dezvoltare, variantă avansată de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Într-un asemenea scenariu, Alba ar fi integrată într-o regiune extinsă, alături de Sibiu, Brașov, Mureș, Harghita și Covasna. Sibiu și Brașov ar putea deveni competitori pentru statutul de centru administrativ regional, iar Alba Iulia ar risca să piardă o parte dintre instituțiile și atribuțiile pe care le deține în prezent. Deocamdată, însă, nu există nicio decizie oficială privind desființarea județului Alba.
Harta administrativă a României ar putea suferi schimbări majore, după ce Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și președintele Asociației Municipiilor din România, a avansat luni, 16 noiembrie 2026, o nouă variantă de reorganizare administrativ-teritorială.
Propunerea presupune analizarea unei regionalizări pornind de la structura actualelor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR), care gestionează programe și proiecte finanțate din fonduri europene.
Dacă această idee ar fi transformată într-o reformă prin care actualele județe să fie înlocuite de regiuni administrative, Alba ar putea dispărea de pe harta României ca județ distinct.
Pentru Alba Iulia, municipiul Marii Uniri și actuala reședință a județului Alba, schimbarea ar putea avea consecințe importante asupra statutului administrativ, instituțiilor publice și influenței regionale.
Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova și președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), a prezentat luni, 16 noiembrie 2026, propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale, subliniind că aceasta nu reprezintă o decizie oficială a PSD sau a Guvernului.
Edilul consideră că principalul obiectiv al reorganizării ar trebui să fie reducerea birocrației și facilitarea accesării fondurilor europene, nu doar modificarea granițelor administrative: „Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene”
În opinia sa, actualele Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) ar putea constitui punctul de plecare pentru o nouă organizare a țării: „Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbția de fonduri europene și atunci dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuție pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar încă o dată, este o opinie personală și atât mai sunt mulți pași de făcut până departe”, a declarat Olguța Vasilescu.

Alba ar putea fi inclusă într-o regiune administrativă cu centrul la Sibiu sau Brașov
În prezent, județul Alba face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, împreună cu Sibiu, Brașov, Mureș, Harghita și Covasna.
Regiunea există deja ca structură de dezvoltare economică și gestionare a fondurilor europene, dar nu are statutul unei unități administrativ-teritoriale.
În cazul în care actuala regiune ar deveni baza unei noi organizări administrative, ar apărea inevitabil întrebarea privind orașul care ar urma să găzduiască principalele instituții regionale.
Sibiul și Brașovul ar putea avea un rol important într-o asemenea competiție, având în vedere dezvoltarea economică, infrastructura și poziția lor în centrul țării.
Alba Iulia are însă un argument administrativ important: găzduiește deja sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.
Prin urmare, desemnarea Sibiului sau Brașovului drept capitală regională nu este o consecință automată a propunerii Olguței Vasilescu.
O asemenea decizie ar trebui stabilită separat, în cadrul unei eventuale reforme legislative.
Alba Iulia ar putea pierde statutul administrativ și o parte dintre instituțiile județene
Pentru județul Alba, miza reorganizării ar depăși simpla modificare a granițelor de pe hartă.
Alba Iulia găzduiește în prezent Consiliul Județean Alba, Instituția Prefectului și numeroase instituții publice cu atribuții la nivel județean.
Dacă actualele județe ar fi desființate și înlocuite cu administrații regionale, ar trebui stabilit ce se întâmplă cu aceste instituții.
Unele ar putea fi reorganizate, altele ar putea continua să funcționeze prin structuri teritoriale, iar anumite atribuții ar putea fi transferate către noul centru regional.
Pentru locuitorii din Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mureș, Zlatna, Abrud, Câmpeni și celelalte localități ale județului, o asemenea schimbare ar ridica întrebări privind accesul la serviciile publice.
În același timp, administrațiile locale ar trebui să afle cine va decide prioritățile de investiții și modul în care vor fi distribuite fondurile între localitățile viitoarei regiuni.
O eventuală concentrare a instituțiilor la Sibiu sau Brașov ar putea reduce influența administrativă a municipiului Alba Iulia.
Deocamdată, însă, nu există o hotărâre privind mutarea instituțiilor județene din Alba Iulia și nici o propunere oficială de desemnare a unei capitale regionale.
Vicepremierul Neacşu a subliniat că reorganizarea județelor trebuie să vină la pachet cu comasarea voluntară a unor localități
Vicepremierul Marian Neacşu a declarat, luni, despre reforma administrativ-teritorială, că la un astfel de proiect lucrează Academia Română şi au convenit să ia legătura cu un comitet din această instituţie: „Cred că în momentul ăsta toate scenariile sunt pe masă – de la a nu avea deloc o reorganizare la nivelul judeţelor, până la a avea diferiţi markeri care se vor dovedi a fi cei mai apropiaţi. Am văzut şi ştiam, de fapt, că la un astfel de proiect lucrează de multă vreme şi Academia Română şi în şedinţa de astăzi am convenit să luăm legătura cu un comitet coordonat de un academician, pentru a vedea în ce mod şi la ce rezultate au ajuns domniile lor”, a spus vicepremierul Marian Neacşu, despre reforma administrativ-teritorială asumată de PSD şi coordonată de europarlamentarul Dragoş Benea.
Neacşu a subliniat că reorganizarea județelor trebuie să vină la pachet cu comasarea voluntară a unor localități: „Evident că faza iniţială va fi cea care ar trebui să vizeze comasarea voluntară. Nu ştiu ce să spun în momentul ăsta, referitor la cât de mult voluntariat va fi pentru această abordare de comasare voluntară. În măsura în care vom găsi un set de avantaje care s-o facă atractivă, atunci sunt convins că ar putea să fie un succes. Altcumva, nu cred, părere personală, că va fi foarte mare înghesuială pe zona asta”, a precizat vicepremierul.
