Adrian Avarvarei: Iarna nu-i ca vara și Clujul nu-i ca Oradea

Care vi se pare mai fain: Dejul sau Berlinul? Pare o glumă, nu? Dar păstrând proporțiile, nici comparația între Cluj și Oradea, care a devenit o modă în ultimii ani, nu este foarte diferită. Motivul este simplu: comparăm mere cu pere. Ambele sunt fructe, dar de soiuri diferite. La fel, amândouă de mai sus sunt orașe, dar de niveluri diferite.

Nu este unul mai bun și unul mai rău, pentru că nu le poți compara. Iată 10 argumente în acest sens:

Clujul are aproximativ 300.000 de locuitori în limitele sale urbane și peste 400.000 dacă luăm în calcul zona metropolitană plus persoanele care au domiciliul oficial în altă parte, dar locuiesc aici. Oradea cu tot cu comunele învecinate abia trece de 200.000 de locuitori, având practic jumătate din populația Clujului. Dacă am pune la socoteală studenții, diferența ar fi și mai mare.
Clujul este situat într-o zonă de deal, de-a lungul văii Someșului Mic, ceea ce îl face mult mai înghesuit și orice lucrare de infrastructură costă mult. Oradea este la câmpie, fapt care îi permite să se extindă ușor și să construiască drumuri la prețuri relativ mici.
Fiind aproape de granița cu Ungaria și având implicit acces la rețeaua de transport spre Europa de Vest, Oradea a atras mai ușor investiții și turiști, pe când Clujul a avut nevoie de investiții masive în aeroport și autostradă pentru a compensa acest dezavantaj.
Clujul este un oraș universitar, cu aproape 100.000 de studenți înscriși la universitățile din municipiu. La Oradea, numărul lor abia trece de 20.000. Acest lucru generează o presiune enormă pe piața imobiliară, crescând foarte mult chiriile din Cluj, dar și un dinamism cultural și inovativ greu de egalat.
Imobiliarele sunt scumpe la Cluj atât din cauza potențialului profit generat de chirii (vezi punctul anterior) cât și a creșterii populației, a dezirabilității orașului generată de un marketing foarte bun făcut de autoritățile locale. Toate acestea în condițiile în care s-a construit prea puțin, din motive obiective: lipsă de spațiu și de infrastructură, astfel că cererea este mereu mai mare decât oferta. Oradea are prețuri mai mici la vânzare, dar și chirii mai mici, deci profitul potențial pentru o investiție imobiliară nu este superior acolo.
Salariile la Cluj sunt mult mai mari decât la Oradea. La finalul anului 2024, salariul mediu net în Cluj era de 6607 lei, iar în Bihor de 4599 lei. Statisticile se fac doar la nivel de județ, pentru orașele de reședință probabil ar fi și mai mare diferența. Un clujean câștigă în medie cu 44% mai mult decât un bihorean.
Deși salariile sunt mai mici, Oradea se laudă cu noi investiții productive și parcuri industriale. Sunt foarte bune, dar nu vor compensa diferența de venituri, pentru că salariile cele mai mari vin din servicii, nu din industrie. În cele două parcuri industriale mari ale Clujului, Tetarom 1 și 2, majoritatea angajaților lucrează tot în zona de servicii, cu valoare adăugată mare. O eventuală revitalizare a industriei în Cluj-Napoca nu ar face decât să amplifice aglomerația și să scadă salariul mediu, iar muncitori locali s-ar prea găsi, fiind probabil nevoie de aducerea unor străini. Locul fabricilor este în afara orașului, în zonele din județ unde există forță de muncă disponibilă și teren ieftin.
Clujenii care circulă prin Oradea sunt impresionați de pasajele subterane și centurile construite în ultimii ani. Venind din traficul sufocant al Clujului (generat tot de veniturile mai mari), Oradea pare mult mai ușor circulabilă. Aș spune chiar mai provincială, cum era și Clujul în urmă cu două decenii, înainte să pornească pe calea spre a deveni metropolă. Clujul are deja câteva centuri și drumuri de legătură și are nevoie de mult mai multe. Unele dintre ele sunt deja în construcție. Costurile lor sunt cu câteva ordine de mărime mai mari decât la Oradea, atât datorită reliefului cât și a prețurilor la teren și a salariilor mari din domeniul construcțiilor. De exemplu, doar exproprierile pentru centura de sud a Clujului vor costa mai mult decât au costat cu totul centurile din Oradea, inclusiv execuția lor.
Clujul își face metrou, Oradea nu. Poate părea o fiță administrativă, un orgoliu local nejustificat, după mulți ani de glume pe această temă în comparația cu capitala. Însă pur și simplu Clujul nu prea are altă variantă realistă pentru a reduce traficul pe axa est-vest, cea pe care s-a și dezvoltat o mare parte din oraș. Putem spune că orașul este ca un sat imens, care a tot crescut de-a lungul unui drum pe lângă Someș, doar că drumul acela era făcut pentru căruțele din evul mediu, iar acum avem peste 200.000 de mașini. Poți să pui oricâte autobuze și tramvaie vrei, tot nu vei reduce semnificativ aglomerația pe acest culoar. Plus că orașul se dezvoltă în continuare, mai are nevoie de spațiu de creștere. Oradea nu are nevoie metrou – din fericire. Așa că poate investi într-o rețea faină de tramvaie, urbane și metropolitane.
În Oradea se face mai mult turism decât la Cluj. Motivul principal nu este centrul renovat frumos de Bolojan. Sigur că ajută, dar nu ar fi fost suficient, i-ar aduce pe turiști doar 1-2 zile acolo. În plus, trebuie menționat că și la Cluj s-a investit enorm în zona centrală (care este mult mai mare și din care nu s-a putut scoate încă traficul complet, din lipsă de alternative), iar în zonele de cartiere, de multe ori Clujul este peste Oradea ca aspect și investiții. S-a mai făcut în Oradea un traseu pe lângă Criș, dar și la Cluj pe lângă Someș. Oradea pierde competiția pe partea de festivaluri – Clujul aduce foarte mulți oameni cu Untold, Electric Castle și TIFF, dar și pe zona de business, având potențial economic mai mic și un aeroport cu mult mai puține destinații. În schimb, Oradea câștigă la partea de băi termale, oameni vin aici atât la tratament cât și pentru relaxare și distracție. Iar această privință Clujul nu prea are ce face. Nici dacă s-ar renova Băile Someșeni, nici dacă s-ar face parcurile acvatice din Grigorescu și din Chinteni, tot n-ar putea aduce mai mulți vizitatori decât orașul, din simplul motiv că la Cluj nu sunt ape termale, astfel că costurile încălzirii apei la orice fel de aquapark sunt extrem de mari și nu pot concura cu cele din zona de vest sau Ungaria, unde apa iese fierbinte direct din pământ. Mai trebuie menționat și că un număr mare de turiști ar pune presiune și mai mare pe piața imobiliară locală, mulți clujeni preferând în acel caz să-și pună apartamentul pe Airbnb decât să-l dea în chirie unor studenți.

În concluzie, oricât de mult ne-ar plăcea să spunem că orașul nostru e cel mai tare – sau din contră, dacă suntem hateri, să zicem că este cel mai rău – nu putem face asta comparând Oradea cu Clujul, pentru că pur și simplu nu are sens această comparație făcută per ansamblu. Punctual, putem compara anumite investiții sau domenii din cele două orașe și putem avea exemple de bune practici în unul sau de deficiențe în altul. Însă ar trebui să punem totuși lucrurile în context și să nu uităm că ambele orașe, din punct de vedere al dezvoltării urbanistice, sunt peste 95% din restul orașelor din țară. Deci genul acesta de dispută este un fel de „first world problem”, pe când o mare parte din români și-ar dori să trăiască în oricare din cele două orașe.