Alin Tișe: Bătrânică suveranistă

Într-o dimineață liniștită de toamnă, România rurală se trezește sub asediu. Nu de la ruși, nu de la inflație, ci de la bunicuțele care, vai de mine!, au îndrăznit să scoată pe trotuar două legături de ceapă și un ghem de usturoi, fără bon fiscal, fără casă de marcat, fără POS.

„Evaziuneeeee!”, răsună sirena economică a statului, în timp ce o dubă ANAF se oprește brusc lângă taraba improvizată dintr-o ladă de Pepsi. Trei inspectori, înarmați cu legitimații și un simț al umorului mort, se apropie de periculoasa infractoare, tanti Pipi, din Băleni, 78 de ani, posesoare de basma, dinți mai mult lipsă și o inimă mare cât TVA-ul la alimente.

– „Acte pe marfă aveți, doamnă?”, întreabă unul, sprijinindu-se cu mâinile pe șold.

– „Am, maică… acte… de reumatism și de pensie mică”, răspunde speriată bătrânica evazionistă.

Scena continuă cu dramatism de telenovelă: tanti Pipi fuge pe stradă, cu punguța de usturoi fluturând ca un steag al rezistenței. Localnicii filmează, iar hashtag-ul EvaziuneVerde devine viral. Publicul se declară oripilat de faptul că bătrânica nu este sancționată exemplar.

Guvernul, fiind pe fază, promite că nu-i va scăpa nimeni și decide măsuri ferme:

• Dronele vor monitoriza tarabele spontane de pătrunjel, ceapă și usturoi.
• Se va introduce „impozitul pe respirație rurală”.
• Până în 2026, bunicuțele vor primi case de marcat cu bluetooth și training online despre „facturare electronică la legătură”.

Economia națională respiră ușurată: în sfârșit, s-a pus ordine în haos. Marile lanțuri de supermarketuri aplaudă discret din spatele rafturilor cu ceapă egipteană, la 8 lei kilogramul.

Undeva, într-un colț de sat, tanti Pipi își numără bănuții, oftează și zice:

– „Să-mi fie rușine, Doamne ajută!…am vândut ceapă și pătrunjel la negru. Să vină să mă aresteze, că poate am dat și cu usturoi la alb. Doamne iartă-mă…!”

Într-o țară unde miliardele se spală cu parfum de off-shore, lupta cu bunicuțele care vând pătrunjelul si gemul de ceapă își face norma cu o legătură de ceapă confiscată.

PS: În frumoasa noastră țară evaziunea reală trăiește în paradis fiscal, iar ceapa, pătrunjelul și gemul bunicii evazioniste sunt în arest preventiv…

(Pamflet de actualitate fiscal-folclorică)

Despre Alin Tișe

Alin Tișe este președintele Consiliului Județean Cluj și autor a două volume, unul autobiografic intitulat „Poveste pentru tata” și unul de dragoste, intitulat „Fluturele Dor și Floarea de Apă – Religia Iubirii”.

Absolvent al Liceului Teoretic „Emil Racoviță” din Cluj, între 1993 și 1997 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde a și obținut licența în drept. Alin Tișe este doctor in filosofie, cu o teză de doctorat cu titlul „Conceptii privind rolul discursului politic in consolidarea democratiei.