Avocatul Radu Chiriță: „Subiectul pensiilor magistraților este complicat și s-a ajuns la o rezolvare prin forță”
Avocatul Radu Chiriță, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, invitat la podcastul „Horia Nasra Show”, a comentat scandalul generat de proiectul legii pensiilor de serviciu ale magistraților, arătând că tema este una complexă și că decizia Curții Constituționale a venit într-un context tensionat, de confruntare între Guvern și sistemul de justiție.
„Subiectul este complicat de analizat pentru că, dintr-un anumit punct de vedere, privilegiile magistraților pot părea exagerate. Sau pot fi privite astfel. Pe de altă parte, dacă le privești din perspectiva magistraților, sunt niște drepturi stabilite prin lege, existente de o vreme, și care, într-un context electoral, au fost puse sub presiune pentru a fi eliminate. Depinde foarte mult din ce parte privești lucrurile.” a precizat Chiriță.
Radu Chiriță a explicat că percepția publică este influențată de modul în care sunt prezentate sumele și că ambele părți — și magistrații, și zona politică — exagerează în pozițiile lor: „Dacă te uiți dinspre public și dinspre zona politică, drepturile magistraților pot părea prea mari. Dacă le privești din interior, e complicat să admiți că drepturi pe care le ai și care ți-au fost promise la intrarea în sistem pot dispărea brusc. Cred că se exagerează masiv din ambele părți. Magistrații exagerează încercând să justifice pensiile, dar și partea cealaltă exagerează în atacurile la adresa lor.”
Avocatul clujean a amintit că, în urmă cu două decenii, s-a luat decizia ca magistrații să fie plătiți mai bine, într-un context în care salariile erau foarte mici, pentru a încuraja profesionalismul și a reduce riscul de corupție: „Ca stat, am decis acum 20 de ani să-i plătim mai bine pe magistrați. La acel moment, nimeni nu a spus că nu ar trebui făcut acest lucru. Magistrații erau foarte prost plătiți, iar decizia a fost luată pentru a crește profesionalismul și pentru a limita tentațiile de corupție. Acum, poate că unii sunt plătiți mai bine decât ar trebui, iar unele drepturi depășesc justificarea inițială. Totuși, urgența cu care se dorește modificarea legii este exagerată. Dacă am ajuns aici în etape, tot în etape ar trebui să revenim la normalitate.”
Radu Chiriță consideră că între Guvern și sistemul de justiție s-a creat o ruptură profundă, în care comunicarea lipsește, iar opiniile sunt radicalizate: „Suntem în situația în care există două părți ale unui război: lumea politică, unde pare să existe unanimitate asupra acestui subiect, și lumea justiției, unde nimeni nu mai vorbește cu nimeni. Opinia publică este influențată de sumele vehiculate, care nu sunt întotdeauna reale. Magistrații, la rândul lor, nu știu să comunice — au un stil arogant, de sus, firesc pentru poziția lor, dar ineficient în relația cu societatea.”
În opinia sa, generalizările sunt periculoase, pentru că există diferențe mari între volumul de muncă și responsabilitatea diferitelor instanțe și secții: „Unii judecători au enorm de mult de lucru și merită salariile și pensiile actuale, alții nu au atât de mult de lucru. E foarte greu să găsești o justificare uniformă. Unii generalizează într-un sens, ceilalți în altul, iar realitatea e undeva la mijloc.”
Radu Chiriță consideră că soluțiile adoptate de ambele părți au fost extreme, ceea ce a dus la o „rezolvare prin forță”: „Guvernul a forțat adoptarea legii prin asumarea răspunderii, fără discuții, iar magistrații au răspuns prin proteste — care, din punctul meu de vedere, au fost greșite, pentru că au afectat oamenii obișnuiți și avocații, nu Guvernul. Fiecare parte a încercat să rezolve prin forță. Curtea Constituțională, la rândul ei, a ales varianta compromisului, aceea de a nu se pronunța pe fondul chestiunii.”
