Castrele de la Gilău și Bologa pe lista obiectivelor restaurate prin finanțare PNRR
300 de obiective din patrimoniul național cultural care vor fi cuprinse în cele 12 rute culturale au fost aprobate în data de 6 aprilie, pentru a primi finanțare prin PNRR.
„Un număr de peste 300 obiective, care fac parte din patrimoniul cultural național, vor fi restaurate sau vor beneficia de sprijinul necesar pentru o promovare adecvată”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la aprobarea obiectivelor prin ordinele comune ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, ministrului Antreprenoriatului și Turismului, ministrului Culturii și ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Castrele de la Gilău și Bologa pe lista obiectivelor restaurate prin finanțare PNRR
Castrul roman Resculum de la Bologa
A fost ridicat în jurul anului 106 d.Hr., drept garnizoană a cohortelor I Aelia Gaestorum milliaria și a II-a Hispanorum, a căror misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Roman.
Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit Grădiște, deși majoritatea zonei a fost folosită ca suprafață agricolă. În apropierea acestuia există și ruinele unei băi romane.
Castrul si vicusul militar Gilău
Castrul roman de la Gilău, astăzi ruine, se află în sudul comunei Gilău, județul Cluj. Vechiul castru roman a fost ridicat pentru apărarea orașului roman Napoca, situat la circa 25 km est.
A fost primul castru din Transilvania unde arheologii au identificat clar succesiunea între castrul din pământ și lemn și castrul de piatră care i-a urmat.
Castrul măsoară 138 x 221 m. Castrul roman a fost construit din pământ și lemn de o cohortă, în timpul împăratului Traian (53-117). Unitatea militară ala Siliana, mutată aici din Panonia, a mărit castrul și l-a întărit cu lucrări în piatră (turn cu curtină în care s-a descoperit o diplomă militară din 21 iulie 164). S-au descoperit porțile: principalis dextra, principalis sinistra, decumana principia, praetorium, bastioanele N-V și S-V. Lucrările arheologice au evidențiat de asemenea vestigii ale locuirii daco-romane din secolul al III-lea (cești dacice, borcane, castroane, catarame, aplice, pandantive de harnașament etc.). Tot aici a mai fost descoperit și un tezaur monetar compus din 1.170 denari romani din sec. II–III, cu piese de la împăratul Marc Aureliu (Marcus Aurelius, 121-180) până la împăratul Filip Arabul (Marcus Iulius Philippus, 198-249), ascuns de invazia carpilor de la jumătatea secolului al III-lea.
