Cât se plătește pe chirie la Cluj? 40% din veniturile clujenilor merg pe locuire! Cine câștiga din chirii?

În România, recent, au avut loc numeroase proteste și inițiative cetățenești ca reacție la majorarea continuă a chiriilor și a prețurilor la locuințe, o tendință accelerată după 2008.

Vincze Enikő, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și activistă dedicată drepturilor locative în cadrul grupului Căși sociale ACUM! din Cluj, este de mult timp implicată în această problematică și a publicat recent o analiză asupra situației chiriilor de la Cluj.

„Două din seriile de infografice realizate pentru Campania Locuințe Publice Pentru Lucrători sunt pe tema chiriilor private.

În postarea noastră 4 de luni, prin statistici, am pus reflectorul pe următoarele aspecte:

Nu ești proprietar, ești nevoit să închiriezi de pe piață!

Cât plătești pe chirie?

Cine câștiga din chirii?

Am concluzionat: în lipsa unui stoc semnificativ de locuințe publice, dacă nu sunt proprietari de locuință, oamenii sunt împinș spre piața chiriilor private unde prețurile sunt mari pentru că locuințele au devenit o investiție privată.

Iată acum alte câteva aspecte asupra cărora vrem să atragem atenția opiniei publice.

În 2023, firma de consultanță imobiliară Colliers a estimat că 15% dintre românii cu vârsta între 18 şi 55 de ani din oraşe locuiesc cu chirie (așteptarea fiind ca în câțiva ani acest procent să crească la 25%), iar în rândul populaţiei de 18-24 de ani proporţia celor care stau în chirie este dublă.

În lipsa de date oficiale de încredere (pentru că mulți proprietari nu încheie contracte de închiriere și nu le înregistrează), sunt și estimări conform cărora o treime din populația orașelor universitare ar fi chiriașă.

Accentuăm ideea că oamenii „aleg” să fie chiriași la privat din constrângere. Unii susțin, că a fi chiriaș (la privat, desigur, pentru că la stat nu poți să fii dacă statul nu realizează locuințe publice) înseamnă că ai libertatea să îți schimbi domiciliul/reședința în funcție de unde vrei să studiezi sau unde îți găsești un loc de muncă mai bun.

Dar tu ai putea să ai libertatea aceasta și dacă ai fi chiriaș într-o locuință socială publică. Și mai mult, astfel, ai putea să te eliberezi de constrângerea de a lucra pentru ați putea plăti chiria la privat. Însă nu poți să alegi să fii chiriașa unei locuințe publice, pentru că nu ți se oferă această alternativă.

Cei care cheltuie mai mult de 40% din veniturile lor pe locuire sunt considerați supraîncărcați cu aceste costuri. Asta este pragul de referință folosit în UE.

Dar dacă am utiliza un prag mai jos pentru acest indicator, de 30% (cum se folosește în SUA) sau chiar de 20% (chiria la locuințe sociale ar trebui să fie de 10% conform legii locuinței din România, la care se adaugă, desigur și alte cheltuieli cu locuința), atunci, evident, în condițiile de azi, procentul celor supraîncărcați cu costurile locuirii din rândurile chiriașilor (dar și ale proprietarilor cu credite imobiliare) ar fi și mai mare.

Am făcut câteva calcule utilizând procentul de 40%. Dacă ai un venit minim pe economie de 2363 lei, 40% din acest venit (adică 945 de lei) ar trebui să fie suma maximă pe care să o plătești pe costurile locuirii ca să nu fii supraîncărcat cu aceste cheltuieli. Aceste cheltuieli includ chiria sau datoria la bancă dacă ți-ai luat un credit imobiliar, utilitățile și alte costuri cu dotarea și întreținerea locuinței. Calculele INS din 2024 arată, că din coșul minim decent de consum ar fi nevoie de 1915 lei pe costurile locuirii. Deci tu, cu venitul tău minim ești foarte în urmă, din acest venit nu poți acoperi cheltuielile care să îți asigure un standard de viață minim decent. 30% dintre lucrătorii din România sunt remunerați la acest nivel al veniturilor.

Dacă ești plătit de angajatorul tău la nivelul salariului mediu pe economie, adică cu 5242 lei pe lună, ar trebui să nu cheltui mai mult de 40% (adică 2096 lei) din acest venit pe costurile locuirii (ca să nu fii supraîncărcat cu aceste costuri). Dar cu o chirie de 400 euro pe lună (adică aproape 2000 de lei) și plătind prețurile exorbitante la utilități, sigur ești nevoit să cheltui mult mai mult. Ce faci ca să eviți asta? Poate îți împarți locuința cu părinți, rude, prieteni, colegi, ceea ce duce la o altă problemă a locuirii, cea de supraaglomerare.

Pentru a nu fi nevoiți să închirieze de pe piață, cei care studiază sau lucrează temporar într-o localitate, ar trebui să fie eligibili la locuințe sociale.

Ei cresc semnificativ cererea pe piața chiriilor pentru că nu există ofertă în sectorul public de locuințe.

Dacă ar exista ofertă semnificativă de locuințe publice, cererea de pe piața chiriilor private ar fi mai mică.

Deci, realizarea de locuințe publice, prin construcție sau alte modalități, este unul din mijloacele prin care costul chiriilor private s-ar putea controla.

Campania Locuințe Publice Pentru Lucrători este rezultatul unei colaborări între Căși sociale ACUM / Social housing NOW și Confederatia Nationala Sindicala „Cartel ALFA”” arată Căși sociale ACUM / Social housing NOW.

Design infografice: Anna Balázs-Bécsi. Texte: Eniko Vincze