Clujul și Oradea vor fi pe ruta căii ferate de mare viteză București-Budapesta: Cu peste 200 km/h se va circula pe acest tronson!

Construirea unei linii de tren de mare viteză între București și Budapesta, proiect discutat luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va necesita un studiu de fezabilitate.

Specialiștii din Ministerul Transporturilor au realizat deja o evaluare inițială și au propus două opțiuni, variante deja prezentate într-un răspuns oficial comunicat joi, 29 august, de Ministerul Transporturilor deputatului PNL Radu Moisin, care a solicitat detalii imediat după vizita lui Viktor Orban la București.

„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare” arată oficialii Ministerului Transporturilor.

Pentru elaborarea studiului de fezabilitate, este necesar să se efectueze cercetări detaliate ale terenului, inclusiv studii geologice, topografice și de mediu. De asemenea, studiul trebuie să stabilească viteza de operare a trenurilor, luând în considerare opțiuni de mare viteză sau viteză superioară, care pot varia între 200 km/h și peste 300 km/h.

Un posibil traseu este cel de 590 de kilometri de linie ferată de mare viteză București – Episcopia Bihor. Înainte de completarea studiului de fezabilitate, specialiștii din Ministerul Transporturilor au efectuat o evaluare inițială, care a condus la identificarea a două posibile strategii, conform răspunsului oferit deputatului Mosin:

1. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei cãi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluţie ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză este de aproximativ 590 km şi ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro);
2. Un aliniament hibrid ce include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversäri montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR cale ferată convențională. În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primel cãi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane euro (142 milioane euro cu TVA);

Premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orban s-au întâlnit la București în iulie pentru a relua discuțiile privind construirea unei linii de tren de mare viteză între București și Budapesta. Ciolacu a menționat că se dorește demararea studiului de fezabilitate pentru acest proiect crucial pentru regiune.